„Călărașiul nu trebuie să fie orașul păcănelelor“
Lidera organizației județene USR Călărași, Amelia Giurcan acuză blocarea deliberată a proiectelor legislative anti-jocuri de noroc și cere Primăriei să acționeze de urgență
De luni bune, municipiul Călărași se află în centrul unei dispute politice și administrative cu miză socială clară: scoaterea sălilor de jocuri de noroc din inima orașului, departe de școli, cartiere rezidențiale și locurile frecventate de copii și tineri. Inițiatoarea acestei bătălii legislative este Amelia Giurcan, președintele organizației județene USR Călărași și consilier local în Consiliul Local al municipiului – o voce care refuză să tacă, în ciuda obstacolelor instituționale care i se pun în cale.
Un proiect blocat, apoi altul ignorat
Totul a început când Giurcan a depus un proiect de hotărâre prin care propunea interzicerea sălilor de jocuri de noroc în municipiu. Proiectul nu a ajuns niciodată pe ordinea de zi – fără explicații oficiale, fără dezbateri publice, fără vot. Ca și cum n-ar fi existat. În locul lui, primarul Marius Dulce a apărut cu propriul proiect pe același subiect. Un proiect pe care consiliera USR îl descrie, cu îngrijorare, drept „făcut parcă special să poată fi atacat în contencios”. Coincidență sau strategie politică? Răspunsul a venit rapid: în aceeași zi în care proiectul primarului a fost adoptat de Consiliul Local, acesta a și fost contestat la instanță de fostul prefect PSD, Florin State. Același fost prefect care, notează Giurcan cu ironie amară, „până atunci nu părea deloc deranjat de hotărârile venite din zona PSD“. Efectul a fost previzibil: hotărârea a fost blocată, iar sălile de jocuri de noroc au rămas la locul lor – în mijlocul orașului, lângă școli, lângă copii, lângă familii vulnerabile.
Consiliera a refuzat să se oprească. A revenit cu un al doilea proiect, de această dată construit cu grijă să fie robust din punct de vedere juridic și imediat aplicabil: sălile de jocuri de noroc să fie mutate în zona industrială a orașului, departe de zonele locuite și de instituțiile de învățământ. Un compromis rezonabil, care nu interzicea activitatea, ci o reglementa și o îndepărta acolo unde poate face cel mai puțin rău. Proiectul zace și astăzi, potrivit Ameliei Giurcan, pe biroul primarului Marius Dulce. Nepus pe ordinea de zi. Nediscutat. Ignorat.
De fiecare dată când subiectul restricționării sălilor de jocuri a fost ridicat în spațiul public, a apărut același contraargument: „rămân 250 de oameni fără loc de muncă”. Un număr rostit cu gravitate, menit să pună capăt oricărei discuții și să prezinte industria jocurilor de noroc drept un pilon de neînlocuit al economiei locale. Problema este că cifra nu este reală. Potrivit unei adrese oficiale a Inspectoratului Teritorial de Muncă Călărași, numărul efectiv al salariaților din sălile de jocuri de noroc din municipiu este de aproximativ 160 de persoane – nu 250. O diferență de aproape o treime, care arată că nici măcar argumentele invocate împotriva proiectului nu au fost prezentate corect opiniei publice. „Nici măcar cifrele nu au fost spuse corect“, atrage atenția Giurcan, subliniind că o dezbatere publică serioasă nu poate fi construită pe date false sau exagerate.
Acolo unde s-a închis o sală de jocuri, s-a deschis o cafenea
Dincolo de cifre și de argumente juridice, realitatea din teren oferă cel mai elocvent răspuns la temerile celor care se opun reglementării. Acolo unde una dintre sălile de jocuri de noroc din Călărași s-a închis recent, spațiul nu a rămas gol și nu s-a transformat în șomaj. În locul ei s-a deschis o cafenea – un business normal, care angajează oameni, atrage clienți și aduce viață în comunitate. „Un oraș nu moare dacă dispar păcănelele. Dimpotrivă”, spune Giurcan. „Spațiile pot fi folosite pentru afaceri normale, care aduc viață în comunitate, nu dependență, datorii și tragedii în familii“. Este exact scenariul pe care susținătorii industriei jocurilor de noroc îl prezentau ca imposibil. Și tocmai s-a întâmplat, la câteva străzi distanță de Primăria Călărași.
Deși hotărârea Consiliului Local a fost blocată prin contestația fostului prefect PSD, situația a cunoscut recent o evoluție semnificativă, care redeschide o fereastră de oportunitate. Actualul prefect al județului Călărași, Valentin Deculescu, a ales să nu meargă până la capăt cu anularea hotărârii. A restrâns acțiunea din instanță: nu se mai solicită desființarea întregului act administrativ, ci doar corectarea unui singur articol – cel referitor la excepția acordată Loteriei Române. Cu alte cuvinte, hotărârea poate fi salvată. Nu trebuie luată de la zero, nu trebuie îngropată în birocrație și tergiversări. Trebuie doar corectată în punctul semnalat și dusă mai departe.
Amelia Giurcan a acționat imediat: a solicitat secretarului general al municipiului Călărași introducerea acestei modificări pe ordinea de zi a Consiliului Local. Și i-a mulțumit public prefectului Deculescu pentru „clarificarea instituțională“, apreciind că gestul său transmite un mesaj important: „Atunci când există voință, un act administrativ poate fi reparat, nu abandonat“. Mesajul final al consiilierei USR nu lasă loc de interpretări. Adresat direct primarului Marius Dulce, este deopotrivă un apel și o provocare: „Haide, dom’ primar, că nu este greu“. Călărașiul, spune Giurcan, merită mai mult decât titlul nescris de „orașul păcănelelor“. Merită o administrație care să pună sănătatea și siguranța comunității înaintea confortului unor industrii cu interese puternice. Merită consilieri și primari care să aibă curajul să reglementeze ceea ce trebuie reglementat, chiar și atunci când există presiuni în sens contrar. „Trebuie doar voință. Și puțin curaj. Iar curajul acesta, din păcate, nu se vede la primarul Dulce“, conchide consiliera USR, avertizând că subiectul nu este și nu va fi închis până când sălile de jocuri de noroc nu vor fi scoase din mijlocul orașului. Mingea este acum în terenul Primăriei și al Consiliului Local Călărași. Iar cetățenii urmăresc.
Cristina ANDREI
