Bugete locale pentru nevoile tinerilor

Consiliul Tineretului din România, federația reprezentativă a tinerilor și organizațiilor de tineret din România, la nivel național și internațional, face apel la responsabilitatea administrațiilor locale. Mai exact, solicită o alocare bugetară pentru tineri corespunzătoare cu nevoile lor, gândită și dezbătută împreună cu beneficiarii acesteia.
În ciuda obligativității, conform articolului 28 din Legea 350/2006 a tinerilor, a consiliilor județene și locale ale municipiilor reședință de județ de a constitui anual ,,Fondul destinat activităților de tineret”, majoritatea administrațiilor locale aleg să ignore prevederea. Acestea alocă fonduri „zero” pentru generația tânără.
De asemenea, prin articolul 10 al aceleiași legi, autoritățile administrației locale au datoria de a asigura toate mijloacele necesare ca tinerii să participe la luarea deciziilor care îi privesc. Au obligația de a consulta organizațiile neguvernamentale de tineret în toate problematicile care vizează generațiile actuale. Mai mult decât atât, autoritățile administrației publice au responsabilitatea de a înființa consilii consultative pe probleme de tineret. Acestea pot fi constituite și din organizațiile de și pentru tineret de pe lângă fiecare autoritate sau instituţie publică centrală ori locală care gestionează fonduri destinate tineretului, care să contribuie activ la elaborarea politicilor publice de tineret (art. 4, e), L350/2006). Conform cercetărilor noastre, și aceste foruri consultative sunt o raritate, cele active putând fi numărate pe degete.
2022 a fost declarat, la nivel european, ,,Anul European al Tineretului”, acest titlu având scopul de a evidenția rolul esențial pe care tinerii îl au în construirea viitorului și de a-i susține. Acest context deosebit implică, desigur, și o serie de activități pe care statele europene le vor desfășura. Însă, toate aceste activități nu vor avea niciun impact real dacă nu sunt susținute și la nivelul comunităților locale, printr-o strânsă și constantă colaborare între administrațiile publice și organizațiile neguvernamentale de tineret.
Strategia Europeană de Tineret 2019-2027 prevede 11 obiective dezvoltate împreună cu tinerii, printr-un amplu proces de consultare. Aceste obiective au fost adaptate la contextul național în cadrul Rezoluției Tinerilor din România 2020-2027, cel mai amplu document de analiză și viziune al tinerilor. De asemenea, având în vedere impactul pe care pandemia de coronavirus l-a avut și îl are asupra tinerilor, CTR a dezvoltat și planul de măsuri de revitalizare a sectorului de tineret România tânără. România prosperă.
Ce pot face administrațiile publice locale?
Pentru a materializa toate aceste schimbări imperioase pentru crearea unui climat propice pentru tineri, este necesară o alocare bugetară adecvată, inclusiv la nivel local. În acest sens, membrii CTR consideră că este o prioritate ca în toate bugetele locale alocate anului 2022 să se regăsească fonduri pentru: Cercetarea locală în domeniul tineretului (identificarea, analizarea și propunerea de soluții pentru problemele cu care se confruntă tinerii, prin dezvoltarea unei Strategii de Tineret, concepută printr-un dialog amplu și susținut cu aceștia și organizațiile neguvernamentale de tineret locale); Sporirea/inițierea colaborării dintre autoritățile administrației locale și organizațiile neguvernamentale de tineret/tinerii din comunitate (înființarea/întreținerea unui Centru de Tineret, unde ONG-urile de și pentru tineret și nu numai să poată desfășura activități care să contribuie la dezvoltarea personală și profesională a tinerilor din comunitate; înființarea/susținerea activității unui Consiliu Consultativ pe Probleme de Tineret, constituit din ONG-urile locale de și pentru tineret, care să fie consultat în tot ceea ce înseamnă politicile publice locale de tineret; organizarea de dezbateri/consultări periodice ale tinerilor și ONG-urilor de și pentru tineret, pe problematici care vizează tinerii); Susținerea/demararea de proiecte/programe/demersuri pentru tineri (finanțarea inițiativelor pentru tineret, prin concursuri de proiecte în acord cu Legea 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate privind activităţi nonprofit de interes general sau prin sprijinirea demersurilor ONG-urilor de și pentru tineret; dezvoltarea de proiecte și programe pentru tineri; crearea și implementarea unui Plan de Acțiune local pentru Anul European al Tineretului, care să sporească și să faciliteze implicarea tinerilor în comunitate).
În această perioadă, multe administrații publice locale și-au lansat propunerea de buget pentru anul 2022 în dezbatere publică, în mediul online. Dar, multe încă nu au făcut acest lucru și unele, probabil, nu au de gând să împărtășească informațiile de interes public cu cetățenii. În termen de 15 zile de la data publicării sau afișării proiectului de buget, cetățenii respectivei unități administrativ teritoriale au posibilitatea să depună contestații cu privire la acesta (conf. art. 39, (3), L273/2006).

Cătălina GHEORGHE