Braconajul și traficul de sturioni în Dunărea de Jos amenință supraviețuirea speciilor de sturioni pe cale de dispariție
Potrivit celui mai recent raport WWF (Fondul Mondial pentru Natură) privind braconajul și traficul de sturioni în regiunea Dunării de Jos, infracțiunile comise asupra faunei sălbatice amenință supraviețuirea speciilor de sturioni aflate pe cale de dispariție. Raportul documentează 395 de cazuri de pescuit și comerț ilegal de sturioni în Bulgaria, România și Ucraina, afectând 1.031 de indivizi între 2016 și 2023. Aceste activități ilegale continuă să împingă cele patru specii de sturioni rămase în Dunăre tot mai aproape de dispariție. „Aceste cifre reprezintă doar vârful aisbergului, deoarece multe cazuri nu au inclus numărul exact de sturioni afectați și, ca fapt comun oricărui tip de activitate ilegală, aceste crime împotriva animalelor sălbatice rămân, în mare parte, nedetectate“, a declarat Beate Striebel, reprezentanta WWF – Inițiativa Globală pentru Sturioni.
În ciuda eforturilor țărilor europene de a reintroduce mii de exemplare și a protecțiilor legale și a acordurilor internaționale, cum ar fi Convenția privind comerțul internațional cu specii pe cale de dispariție (CITES) și Planul de acțiune paneuropean pentru sturioni, pescuitul și comerțul ilegal continuă să amenințe sturionii din Dunărea de Jos. Cele patru specii de sturioni din Dunăre sunt deja în pericol critic, iar situația devine din ce în ce mai gravă. Raportul bazat pe date de la autoritățile de aplicare a legii din Bulgaria, România și Ucraina, relevă mai multe date concrete. În total au fost înregistrate 395 de cazuri de activități ilegale cu sturioni, dintre care 144 în Bulgaria, 157 în România și 94 în Ucraina. Numărul documentat de cazuri a fost destul de stabil în ultimii ani, variind între 50 și 65 de cazuri pe an. Carmacele, șiruri tradiționale de cârlige fără nadă, sunt încă utilizate pe scară largă în Bulgaria și România, deși sunt interzise. În Bulgaria, autoritățile au confiscat 988 de carmace cu o lungime totală de cel puțin 37 de kilometri.
Raportul înregistrează 1.031 de sturioni afectați, România raportând cel mai mare număr (610), urmată de Ucraina (418) și Bulgaria (3). Cu toate acestea, cifrele reale sunt probabil mult mai mari.
Principalele puncte fierbinți pentru traficul de sturioni rămân neschimbate: regiunea Vratsa în Bulgaria, Tulcea în România și Odesa în Ucraina. „Este limpede că țările din regiunea Dunării de Jos încearcă să contracareze infracționalitatea la adresa sturionilor, iar WWF apreciază eforturile depuse de autorități, dar este, de asemenea, clar că trebuie făcut mult mai mult – nu numai de către țări ca Bulgaria, România și Ucraina, ci și de țările de pe întregul continent“, a adăugat Striebel. „Cooperarea sporită între țări, aplicarea strictă a legilor existente și conștientizarea publicului sunt vitale pentru a asigura viitorul acestor specii străvechi de pești“. Pentru prima dată, Poliția Română a furnizat date privind eforturile de control al pescuitului, contribuind la o analiză mai profundă a situației. Autoritățile bulgare au împărtășit, de asemenea, date specifice privind controalele braconajului de sturioni. Raportul subliniază necesitatea unor date consecvente și cuprinzătoare privind aplicarea legii din toate țările din regiune pentru a înțelege mai bine tendințele traficului de sturioni și pentru a combate mai eficient activitățile ilegale. „România a raportat anul acesta cel mai mare număr de activități ilegale cu sturioni din toată perioada în care am colectat date. Nu știm încă exact ce anume a cauzat acest lucru. Ar putea fi un număr mai mare de controale sau o creștere a activității infracționale. De precizat ar fi însă că, începând cu anul acesta, noua Lege privind pescuitul și protecția resurselor acvatice vii introduce pedepse mai dure pentru activitățile ilegale cu sturioni, ceea ce sperăm să descurajeze pe viitor astfel de fapte“, a declarat Cristina Munteanu, Coordonator Național – sturioni, WWF-România.
Datele compilate în acest raport reprezintă singura sursă regională disponibilă public privind traficul de sturioni în Europa Centrală și de Est, oferind perspective de neprețuit pentru eforturile concertate de conservare. Acestea subliniază clar că orice acțiune sau inacțiune dintr-o țară are un impact puternic asupra populațiilor de sturioni din Dunărea de Jos și Marea Neagră.
Cristina ANDREI
