„Boboceii din Broşteni” au câştigat primul loc la Festivalul Concurs de Tradiţie Culinară Ialomiţeană „La Casa Tudorii”

Aşa cum o mare parte dintre noi s-au convins deja, educaţia înseamnă foarte mult, atât pentru părinţi, cât şi pentru copii. Dar, suprasolicitarea unui copil doar cu cunoştinţe despre materii duce, la un moment dat, la un refuz, o suprasaturaţie. De aceea, rolul activităţilor extraşcolare este foarte important şi bine definit. Iar aici nu este vorba de impunerea de a le face, ci de necesitatea lor. Activităţile extraşcolare fac viaţa mai frumoasă elevilor şi le aduc satisfacţie. Cum le-a adus şi elevilor de la Broşteni, atunci când au câştigat locul I pe judeţ, la Festivalul –Concurs de Tradiţie Culinară Ialomiţeană „La Casa Tudorii”.

Subiectul activităţilor extraşcolare – în rândul cărora se înscrie şi participarea elevilor Şcolii Gimnaziale „ Profesor Ioan Man” Ion Roată, la Festival – a fost abordat de către preotul Nicolae Gangă, la Fresh FM, în cadrul emisiunii „Din viaţa romilor”.
Emisiunea a avut ca invitaţi trei învăţătoare cu experienţă din satul Broşteni, care se implică activ atât în spaţiul şcolar, cât şi extraşcolar, în relaţia cu părinţii şi autorităţile locale. Anume pe Vasilica Mitu, Amalia Vasilica Neguţ şi Constanţa Mircea.
În opinia lor, activităţile extraşcolare sunt necesare, pentru că în acest mod copiii pot să combine necesitatea cunoştinţelor, pe care le dobândesc, cu plăcerea jocului, de a fi implicaţi, de a li se atribui sarcini într-o anumită activitate. Sunt astfel responsabilizaţi cu ideea că sunt utili să facă şi ei ceva, iar atunci intervine bucuria de a veni la şcoală. Copiii trebuie să înveţe prin joacă şi descoperire. „Dacă noi nu-i motivăm să vină şi să se implice în toate activităţile –şcolare şi extraşcolare – cu acelaşi entuziasm, bombardându-i tot timpul doar cu teme, cunoştinţe, lecţii, diferite materii, apare o distanţare faţă de şcoală. De aceea, noi trebuie să echilibrăm acest sistem de a preda copiilor. Nu trebuie doar să le predăm copiilor, ci să-i învăţăm să le placă să înveţe. Altfel, vin la şcoală mecanic, doar pentru că-i trimit părinţii. Dar, când vezi că vin la şcoală şi sunt bucuroşi, este altceva. De multe ori, nu vor să plece. Se face ora 12.00 şi spun că vor să mai stea pentru că vor să mai cânte sau să se mai plimbe. Este foarte important. Apoi, pentru a avea succes, învăţătorul trebuie să fie foarte apropiat de copii. Întâi legătura sufletească este foarte importantă şi apoi cea educaţională, de specialitate”, a precizat învăţătoarea Constanţa Mircea, specificând că, la cea de-a X-a ediţie a Festivalului –Concurs de Tradiţie Culinară Ialomiţeană „La Casa Tudorii” (ce a avut loc în perioada 7-9 octombrie 2022, la Baza de cercetare arheologică şi expunere muzeală de la Oraşul de Floci, comuna Giurgeni), Şcoala din Ion Roată a avut două echipaje. Anume echipa cadrelor didactice „Elita Broşteni” şi cea a elevilor – „Boboceii din Broşteni”. Ei bine, o plăcută surpriză a fost că, la categoria ELEVI, secţiunea „Mâncăruri calde”, Locul I a fost câştigat de Şcoala Gimnazială „Profesor Ioan Man” Ion Roată. Mai cu seamă că a fost prima participare a copiilor la un astfel de festival. Premiul obţinut înseamnă multă implicare şi muncă în echipă. „Contează foarte mult echipa din spate. Fără o echipă puternică nu există rezultate bune. Ideea a pornit de la domnul director Nicolae Gangă care ne-a dat afişul festivalului. Fără să ne impulsioneze, ne-a aprins scânteia şi ne-am mobilizat. Trebuie să menţionez că este primul an la Broşteni şi am găsit acolo o echipă minunată, cu voinţă de afirmare şi implicare. Eu deja aveam aceste idei, dar când ai o echipă puternică este şi mai bine. Am cerut sprijin financiar pentru că orice proiect trebuie să aibă un buget şi domnul primar Cazacu Marinică ne-a ajutat. Am găsit sprijin şi la părinţi, ceea ce este iar, foarte important. În momentul în care am anunţat intenţia de a participa la un concurs judeţean, toţi părinţii şi-au oferit sprijinul. Au pus murături, în clasă, cu elevii, pentru a le lua la expoziţie. Au făcut prăjituri şi la 6 dimineaţa erau la microbuz cu prăjiturile pe platouri, pentru a avea un stand cât mai diversificat. Chiar dacă noi am participat cu două feluri de mâncare, nu puteam să avem pe masă doar sarmale. Au fost două feluri de mâncare, cu care am participat împreună: la categoria elevi – saramură de crap şi la cadre didactice – sarmale în foi de varză. Dar, pe lângă aceste două preparate, noi am avut un stand mult mai divers cu lipii, prăjituri de casă, o diversitate de ouă de păsări de curte (prepeliţă, raţă), murături asortate, murături în saramură. Important însă e că, noi, acolo, am mers să reprezentăm comunitatea romilor din Broşteni şi Şcoala Gimnazială „Ioan Man“ Ion Roată. Am atins sper eu toate elementele tradiţionale ale etniei rome. De la lăutarul, pe care l-am adus – şi pe această cale îi mulţumim colegului nostru Narcis Medeleanu, care ne-a însoţit în calitate de invitat. A făcut o atmosferă foarte plăcută, pe melodii autentice ale etniei rome. Am interpretat o scenă autentică din şatră. Am adus ceaunele, lemne, am dat foc şi am făcut mâncarea efectiv la faţa locului. Inclusiv mămăliga, tot ce s-a făcut acolo a fost cu specific autentic. Una peste alta, copiii s-au simţit valorificaţi şi apreciaţi. Au înţeles din experienţa aceasta că orice activitate este recompensată, poate nu neapărat cu premii, dar cu bucuria de a participa. Când şi-au auzit numele, efectiv săreau în sus şi strigau: Broşteni, Broşteni”, a mai adăugat învăţătoarea Constanţa Mircea.

„Noi am încercat să scoatem cât mai mult în evidenţă tradiţiile comunităţii unde predăm”

O apariţie inedită, foarte apreciată, la Festival, a fost a învăţătoarei Vasilica Mitu, doamna cu floarea în păr, cu costum tradiţional ţigănesc. Ideea echipei din Broşteni a fost de a crea atmosfera autentică dintr-o şatră şi tradiţiile comunităţii rome. „Noi am încercat să scoatem cât mai mult în evidenţă tradiţiile comunităţii unde predăm. Duminica respectivă am fost un personaj, o ţigancă şi mi-a plăcut extraordinar de mult. Am încercat să scot în evidenţă cât am putut de mult toate lucrurile pe care le ştiam despre o comunitate romă. Bineînţeles că am fost ajutată de câteva eleve şi un coleg de-al meu, profesorul de religie – Albert Abutoaie, ce a jucat rolul de ţigan. Am avut un stand extrem de bine organizat, cu o căruţă ţigănească, asemenea celor de pre vremuri, cu şină, paie, tot ce înseamnă etnia romă. Am avut şi-un cocoş, steagul. Zic eu că, am reprezentat comunitatea romă cât mai bine. Iar saramura de peşte ţigănească a reprezentat deliciul. Trebuie să specificăm că Giurgeni este o localitate foarte aproape de Dunăre, cu un specific pescăresc autentic. Faptul că noi am venit din Broşteni cu o reţetă de saramură de peşte – care a câştigat locul I – reprezintă o mare cinste. Copiii au cântat la vioară şi vocal, au creat o stare de spirit frumoasă care a contat în jurizare. Mai ales că, prin tradiţia lor, au atras toate privirile. Am fost singurii cu specific ţigănesc şi suntem foarte mândri de acest lucru”, a subliniat învăţătoarea Vasilica Mitu.
Priviri admirative din partea vizitatorilor a primit şi învăţătoarea Amalia Vasilica Neguţ. Aceasta a îmbrăcat portul tradiţional românesc (cu ie, fotă, fustă), formând o echipă mixtă care, pe lângă aspectul specificului, a arătat unitate în diversitate. „M-am simţit foarte bine, am fost admirată. Dar bineînţeles nu atât cum a fost doamna învăţătoare Vasilica Mitu în portul ei ţigănesc, pentru că am observat că lumea era foarte curioasă mai mult de tradiţia romilor. Şi, asta chiar m-a bucurat în mod deosebit…Una peste alta, avem copii minunaţi şi mă bucur foarte mult pentru reuşita lor. Îmi place să-i văd că sunt fericiţi şi bucuroşi, că au luptat şi au câştigat. Aşa încât, pe viitor, sunt pregătiţi sufleteşte şi fizic să participe şi la următoarele activităţi”, a punctat învăţătoarea Amalia Vasilica Neguţ.

Ramona BUTNARIU

CATEGORII
Împărtășească Acest

COMENTARII

Wordpress (0)
Disqus (0 )