Bilanţul bătăliei purtate de CJAS Ialomiţa cu pandemia

Luna decembrie este, aşa cum se obişnuieşte, momentul în care majoritatea instituţiilor îşi fac un bilanţ al activităţii de peste an. Pentru Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Ialomiţa, 2021 a fost un an greu, din punct de vedere al activităţii, ţinând cont şi de pandemia de Coronavirus, prin care tot mapamondul trece. Instituţia a trebuit să facă faţă cu resursele umane şi financiare cât mai bine posibil, pentru a limita proporţiile acestei patologii care încă ameninţă omenirea. Practic, în anul 2021, românii au fost martorii valului 4, ce s-a manifestat cu cea mai mare recrudescenţă pentru vârstnici, cei cu boli cronici şi chiar grupele de vârstă mai tinere a populaţiei. Pandemia a pus la grea încercare sistemul de sănătate românesc şi, implicit, pe cel din Ialomiţa.

Dar, întregul personal sanitar s-a mobilizat pentru a depăşi cât mai uşor şi cu pierderi mici, situaţia.

Astfel a declarat la radio Fresh FM, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”, directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Ialomiţa, Mihai Geantă. „Sistemul nostru spitalicesc a fost organizat pe secţii Covid, pe spitale Covid. Au fost puse în joc toate resursele umane şi imobilele, de care dispunem, pentru a face faţă, mai ales pe terapie intensivă. Aici a fost şi rămâne o problemă, fiindcă nu avem un număr suficient de medici ATI. Nu stăm bine nici la capitolul medici pneumologi, epidemiologi şi aşa mai departe. Dar, cu toate acestea, s-a reuşit ca spitalele să fie aprovizionate cu medicamente şi materialele sanitare necesare. A fost asigurată redistribuirea medicilor specialişti către spitalele ce erau descoperite din acest punct de vedere. Aici a fost puţin şubred sistemul, că nu avem medici suficienţi… În starea de urgenţă şi apoi în cea de alertă, li s-a permis spitalelor să facă şi cheltuieli suplimentare. Chiar dacă nu au îndeplinit indicatorii, numărul de internări, li s-au decontat sumele cheltuite conform contractului cadru. Dar, cu justificare. Şi acum, regula e permisivă. De exemplu, dacă un spital are o valoare de contract de 3 milioane lei într-o lună – şi prin internările efectuate pentru celelalte specialităţi, care nu sunt Covid, se realizează doar 2 milioane lei – Casa plăteşte până la nivelul contractat. Spitalul Judeţean Slobozia nu a depăşit valoarea de contract prin cheltuieli suplimentare. Oricum, sumele asigurate spitalelor au fost şi sunt foarte mari, astfel încât să asigure plata salariilor, dar şi a celorlalte cheltuieli”, a precizat Mihai Geantă, specificând că o altă activitate, în care instituţia s-a implicat, deşi nu avea obligaţia, a fost campania de vaccinare. Graţie legăturilor contractuale cu medicii de familie şi celelalte specialităţi, preşedintele CJAS s-a deplasat în teritoriu pentru a-i coopta la centrele de vaccinare din afara unităţilor spitaliceşti. La început, medicii de familie au fost mai reticenţi. Apoi s-a completat numărul de medici cu cei de medicina dentară, care au dat dovadă de mare înţelegere şi s-au implicat. Aşa a putut fi asigurat fluxul de vaccinare, atât în municipiul Slobozia ( 2 centre), dar şi în Urziceni (prin intermediul spitalului), Fierbinţi, Feteşti, Ţăndărei. În total, la nivelul judeţului Ialomiţa sunt opt centre de vaccinare. Centrele sunt viabile la ora actuală şi aşteaptă ca, în continuare, populaţia să se vaccineze. „Este greu. În caz că vaccinarea decurge în ritmul actual, dacă se va ajunge la 10 milioane de persoane vaccinate, în august 2022. Iar asta nu este deloc în regulă, ţinând cont de procentul la care trebuie să ajungem, de 65-75%, pentru a putea învinge pandemia…Referitor la plata cadrelor medicale din aceste centre, este adevărat că au mai fost unele întârzieri, la începutul campaniei de vaccinare. Dar, până la urmă, situaţia s-a reglementat. Au contat şi creditele angajament, pe care le-am primit trimestrial şi creditele bugetare. Aici trebuie să fie o concordanţă între serviciile prestate, creditele şi sumele de plată. Sunt nişte rigori bugetare, dar acum am ajuns la zi cu plata personalului sanitar din centrele vaccinare. Mă refer la medicii de familie şi la centrele de vaccinare de la nivelul spitalelor…Şi medicii de specialitate – oftamologi, ORL, ortopezi – dacă au un cabinet, pot încheia contracte, ca să extindem procesul de vaccinare. Ţara are potenţial, dar numai dorinţa cetăţenilor de a se vaccina este necesară pentru a se putea învinge pandemia şi a ne bucura de mereu trâmbiţata libertate. Nu poţi să ai libertate de mişcare, dacă n-ai o libertate sanitară”, a asigurat Mihai Geantă. Trebuie specificat că centrele comunitare sunt finanţate de către Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia de Sănătate Publică (DSP) şi primăriile respectivelor oraşe. De asemenea, s-au încheiat contracte şi cu peste 42 medici de familie, care au dorit să se implice în campanie de vaccinare cu o singură doză – Johnson & Johnson. Însă, preşedintele CJAS Ialomiţa speră ca numărul de contracte pentru procesul de vaccinare să ajungă la 80-90. În schimb, peste 90 medici de familie au contract de monitorizare a stării de sănătate pentru pacienţii care au fost bolnavi de Covid. Ideea e că lanţul medical funcţionează normal şi organizat, nu în virtutea hazardului.

„A trebuit să mai fim primii şi la nevaccinare, să murim pe capete din cauza Covid”

Statul are parte de o bilă neagră, din partea românilor, atunci când vine vorba de puterea de convingere şi măsurile pe care le ia pentru a-i determina pe sceptici să se vaccineze. Şi statul are partea lui de vină, mulţi reproşând că dă dovadă de o proastă comunicare. Preşedintele Mihai Geantă are o altă părere. Nu crede că cetăţenii trebuie să aştepte să fie rugaţi şi pisaţi pentru propria lor sănătate. Fiecare trebuie să acţioneze în interesul lui. „Eu sunt un cetăţean care zic că deschid bine ochii şi ciulesc bine urechile. Nu trebuie să-mi toace mie nici politicienii, nici specialiştii – de 50 de ori, pe 50 de ecrane de televiziuni – că trebuie să mă vaccinez. Am înţeles o dată, de două ori, m-am uitat în jurul meu ce este. Dacă şi-n America, Trump şi Biden s-au vaccinat, dacă în Germania, Merkel s-a vaccinat, dacă şi Macron şi alţi demnitari ai lumii s-au vaccinat – şi, doar nu s-au vaccinat cu apă minerală, ci cu serul respectiv – atunci, mie cine să-mi mai spună că este imperios necesar să facem treaba asta? De partea cealaltă, vin antivacciniştii care spun că ne cipează… Sunt de acord cu antivacciniştii, dar să-i aibă pe conştiinţă pe cei care au murit şi din cunoştinţele noastre. Nu am văzut pe nimeni căruia să-i fi crescut solzi de la vaccin. Nu a murit nimeni şi ca atare, e adevărat, sunt foarte virulent. Asta pentru că au murit mulţi din prietenii noştri şi ei nu au avut şansa să se vaccineze. Iar unii, au şansa să se vaccineze şi nu vor. Mi-a fost groază că tocmai în România s-a promovat atitudinea asta antivaccin, când suntem primii la cancer de col uterin, diabet, hepatită. A trebuit să mai fim primii şi la nevaccinare, să murim pe capete din cauza Covid. De aceea, chiar că trebuie să fim virulenţi şi revoltaţi cu aceste persoane care vor această libertate de a muri oamenii”, a punctat preşedintele Mihai Geantă.

„N-am mai văzut în ultimul deceniu aşa ceva”

Pe de altă, parte, în ţările unde apa caldă şi săpunul nu sunt la îndemână, antivacciniştii au fost repede reduşi la tăcere, prin implicarea directă a statului. „Acolo au avut măsuri mai riguroase, coercitive, sancţionatorii şi, ca atare, oamenii au fost conştienţi că e mai bine să se vaccineze decât să suporte alte consecinţe. S-au vaccinat şi le-a fost bine lor. Acum, într-adevăr, unii vin cu argumentul că în Israel, Spania sau Germania a crescut iar numărul de infectări. Dar, cazurile grave, ce duc la mortalitate şi pun o presiune colosală pe sistemele medicale, reprezintă problema. Şi apoi, ei au sisteme medicale super performante, cu oxigenoterapie, ATI, medici de specialitate. De aceea, trebuie să fim intransigenţi cu aceste optici. Chiar dacă-mi atrag asupra mea critici, lucrurile acestea trebuie spuse, că nu avem motive să ne ascundem. Nu a fost şi nu este de joacă, probabil, cu acest virus, când ştim că au dispărut, dintre noi, oameni. Eu locuiesc pe Nordului, lângă o Biserică. În fiecare zi, la Lăsatul Secului, auzeam, seara,  clopotul, cum anunţa că a mai murit cineva. Aud şi acum, când e iarnă şi urât. Iar la poarta Bisericii, vedeam şiruri de maşini. N-am mai văzut în ultimul deceniu aşa ceva. De asta sunt revoltat, că vezi cu ochii tăi ce se întâmplă şi nu poţi să-ţi dai seama unde ne conduce raţiunea. Asta în condiţia în care, avem centre de vaccinare, vaccinuri şi specialişti ce s-au implicat. Dacă eşti vaccinat, procentul de a face boala într-o formă gravă este destul de scăzut. Şi, atunci, de ce să nu fim profilactici?…În mediul rural, vaccinarea este o problemă. Şi aici, din păcate, ignoranţa unor concetăţeni de-ai noştri – oameni mai în vârstă, cu diverse patologii, cu hipertensiune, afecţiuni digestive, afecţiuni renale – poate fi fatală. Zic că: Dacă mor, mor, dar nu mă vaccinez. Asta este o optică la care chiar nu ai ce să faci. Aici trebuia să se implice foarte activ medicul de familie, să fie fericit atunci când reuşeşte să convingă un astfel de om să se vaccineze. Şi preoţii din comună, învăţătorii, profesorii, pot avea un cuvânt greu de spus în educaţia maselor. Şi primarul trebuie să aibă un rol de încredere în rândul cetăţenilor…Aşa cum era procentul de 60-70% la vot, aşa trebuia să arate şi la vaccinare, pentru că salvai votanţii care ulterior puteau să te voteze pe tine”, a subliniat preşedintele Mihai Geantă.

Una peste alta, CJAS Ialomiţa a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a pune umărul la stingerea pandemiei. Preşedintele Mihai Geantă admite că poate s-ar fi putut face şi mai mult, în privinţa medicilor de familie din mediul rural. „Într-adevăr, poate puteam să facem mult mai mult. Dar, luaţi cu treburile de zi cu zi, nu poţi să mergi din cabinet în cabinet. Au fost la noi, am discutat cu mulţi dintre ei, care nu voiau nici la centrele de vaccinare comunitară. Poate pentru următoarea perioadă, dacă se iau măsuri de cointeresare mai mare, să putem să ducem pledoarie pentru a vaccina şi ajunge la un procent de vaccinare cât mai ridicat şi în mediul rural”, a mai adăugat preşedintele CJAS Ialomiţa.

Diana ARON