Bilanţul activităţii derulate de CJAS Ialomiţa în 2022
Ţinând cont că 2022 a fost o continuare a anilor 2020-2021 – în care populaţia întregii omeniri s-a confruntat cu pandemia de Covid-19 – în primele luni, s-au menţinut măsurile restrictive, eforturile pentru testare, vaccinare şi decontarea serviciilor medicale către medicii de familie (ce au monitorizat pacienţii pe perioada stării post Covid). Toate acestea au însemnat un efort în plus din partea cadrelor medicale din unităţile spitaliceşti. În general, CJAS a monitorizat în permanenţă evoluţia acestei pandemii care i-a ţinut pe toţi românii mult timp acasă, într-o stare de teamă de a nu se îmbolnăvi. Din punct de vedere financiar, s-au finanţat cheltuielile făcute cu pandemia, iar unele patologii ce nu constituiau urgenţe, au fost amânate. Dar, urgenţele au fost asigurate şi tratate, nefiind primite sesizări sau reclamaţii de la pacienţi. „Până la urmă, toate cheltuielile făcute, indiferent dacă au avut sau nu un număr de internări contractuale, au fost decontate de către Casă. Mă refer la cheltuielile realizate cu materialele sanitare, oxigenoterapie. Practic, am depăşit cu bine, din punct de vedere financiar, această perioadă din anul 2022. Nu mai vorbesc de 2021, când a fost vârf de pandemie. Dacă e să facem un bilanţ, putem să ne consolăm cu ideea că totuşi am parcurs cu bine şi demnitate această situaţie”, a precizat la radio Fresh FM, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”, Mihai Geantă, directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Ialomiţa.
Activitatea s-a axat pe mai multe planuri, odată cu înfiinţarea centrelor de vaccinare şi comunitare. În ce priveşte medicii de familie, la început, a fost întâmpinată o oarecare reticenţă, din cauză că unii aveau o anumită vârstă şi le era teamă să participe la centrele de vaccinare. Deşi nu avea nicio obligaţie, ci DSP şi comunităţile locale trebuiau să mobilizeze organizarea acestor centre şi efectuarea vaccinării, CJAS s-a implicat la rugămintea conducerii Prefecturii. Au fost demarate deplasări în teritoriu şi efectuate şedinţe cu medicii de familie cu scopul de a-i convinge să se implice în procesul de vaccinare. Mai mult decât atât, au fost şi medici stomatologi care s-au implicat. Iar pe această cale, directorul CJAS Ialomiţa ţine să le mulţumească şi lor. De asemenea, s-au încheiat contracte de monitorizare cu circa 90- 92 de medici de familie, din cei peste o sută care activează în Ialomiţa. Ceilalţi au făcut, practic, voluntar, monitorizarea acestor pacienţi, de pe listele proprii. S-au încheiat şi 30-35 de contracte pentru vaccinarea populaţiei. Toate până la urmă au decurs bine şi iniţiativa este de apreciat. Lucrurile au luat o întorsătură bună, căci şi acum se mai păstrează metoda consultaţiilor online, fie telefonic, atunci când pacientul nu reprezintă o urgenţă. Inclusiv reţetele se rezolvau online, ajungeau la farmacii şi puteau fi luate de către pacienţi.
„Faţă de acum 5-7 ani, veniturile, la nivelul judeţului, au crescut”
Bugetul de cheltuieli al CJAS Ialomiţa, pe anul trecut, s-a cifrat la circa 355 milioane de lei, respectiv cel puţin 70 milioane euro, o sumă deloc neglijabilă, care a fost direcţionată către destinaţiile binecunoscute, în funcţie de creditele de angajament. Cea mai mare sumă, aşa cum era de aşteptat, a fost destinată spitalelor, aici fiind prinsă şi plata salariilor medicilor şi cadrelor medicale (ce vin prin transfer de la Ministerul Sănătăţii). Apoi, pentru decontarea medicamentelor eliberate în ambulatoriu şi farmaciile cu circuit deschis. „Dacă ţinem seama că într-o lună se eliberează de circa 5 milioane lei medicamente compensate (cu 90%, 50%, 100% şi programe naţionale), a trebuit să avem în permanenţă fondurile necesare pentru a deconta aceşti bani la farmacii, conform legii. La laboratoare, au mers sume pentru efectuarea de investigaţii paraclinice, undeva la 700 mii de lei pe lună; pentru RMN şi CT, la spital, au fost decontate sume importante; la medicii de familie, pentru plata serviciilor medicale – peste 28 milioane lei, într-un an de zile. Pentru specialităţile clinice la cei care au contract cu noi în Ambulatoriu, dar şi din spitale, în ambulatoriul integrat, au fost sume decontate sume semnificative. De asemenea, către bazele de tratament pentru recuperare, reabilitare, au fost cheltuite sume de bani. Din păcate, în Staţiunea Amara nu a mai funcţionat o mare bază de tratament, recuperare şi reabilitare, pentru că nu a avut medic de specialitate. Ca atare, a trebuit să presteze servicii medicale doar pe bilete, fără a primi plată de la noi pentru cadrele medicale. Sumele s-au dus şi pe îngrijiri la domiciliu (sunt două firme care chiar îşi fac datoria), către ambulanţele private, stomatologie (aici avem circa 32 de medici stomatologi). La programele naţionale avem bolile oncologice (cu circa 600-700 persoane), diabet (unde creşte pas cu pas numărul de pacienţi, s-a ajuns aproape la 10.000 pacienţi), dializă, hemodializă peritoneală (unde avem circa 160 pacienţi dializaţi şi sume decontate de aproape 1 milion de lei pe lună, atât la o firmă privată, cât şi la secţia din Spitalul Judeţean); post transplant, boli rare (mucoviscidoză, scleroza amiotrofică bilaterală, mucoviscidoză, boala Pompe – unde am avut pacient luat în program de mic, acum e student şi costă pe lună aproape 900 milioane lei tratamentul). Nu mai vorbesc de concediile medicale care au venit după Covid. Sunt multe domenii de asistenţă medicală de asigurat, încât suma de 355 milioane de lei a trebuit contrabalansată cu veniturile colectate. Faţă de acum 5-7 ani, veniturile la nivelul judeţului au crescut. Am avut un program de 262 milioane lei şi am încasat împreună cu ANAF – 258 milioane lei, deci în proporţie de aproape 99%, ceea ce înseamnă o oarecare autogestiune a judeţului. Deşi, trebuie să spun că bugetul a fost deficitar, fiindcă a trebuit să-l completăm, de la nivel central, cu încă vreo 90 milioane lei. Dar totuşi este bine la un judeţ care nu are o industrie foarte dezvoltată. Asta ne dă speranţă că dacă se va mai dezvolta industria şi lucrările de infrastructură să ajungem cu o colectare şi mai bună, să nu mai depindem de bugetul de stat”, a subliniat Mihai Geantă, specificând că s-a urmărit ca fondurile colectate să fie utilizate eficient, oportun, legal şi real, în folosul pacienţilor ialomiţeni.
Ramona BUTNARIU
