„Avem trei axe prioritare pe care trebuie să ne concentrăm pentru a scoate Olteniţa din amorţeală”

Municipiul Olteniţa are la cârmă o echipă administrativă bine închegată, cu direcţii clar trasate pentru a dezvolta cu adevărat localitatea. Astfel a asigurat, recent, în cadrul unei conferinţe de presă, Cristian Virgil Iorga (administratorul public al municipiului Olteniţa), care a expus pe larg misiunea asumată de echipa liberală, formată în jurul primarului Costinel Milescu, atunci când a fost pusă la cale strategia de dezvoltare. „Noi ne-am asumat misiunea de a dezvolta Olteniţa şi de a o salva, pentru că în momentul de faţă, la nivelul întregului judeţ, ne luptăm cu o depopulare şi o îmbătrânire a populaţiei. Ne-am aşezat la masă înainte de campania electorală, am înţeles misiunea că trebuie să ne luptăm, să salvăm Olteniţa, să o dezvoltăm. Ne-am pus viziunile în dezbatere şi în cadrul echipei. După ce am dezbătut fiecare idee, ne-am stabilit o strategie pentru administrarea Olteniţei. La momentul respectiv, în anul 2020, am stabilit că avem trei axe prioritare pe care trebuie să ne concentrăm pentru a scoate Olteniţa din amorţeală – investiţii în sănătate, educaţie şi infrastructură. Anume infrastructură de transport şi de utilităţi. Toate, având o amprentă de smart, digitalizare, urmare a unei analize cost beneficiu. De când am început activitatea la Primăria Olteniţa, în aproape doi ani am reuşit să scriem proiecte, să depunem cereri de finanţare în valoare de circa 80 de milioane de euro…Este adevărat, nu toate au ajuns la maturitate. Sunt în curs de obţinere a aprobărilor pentru finanţare. Cel mai avansat proiect este creşa, prima ce se construieşte în municipiul Olteniţa după Revoluţie, pentru care am semnat deja procesul verbal de predare a amplasamentului. Ne-am concentrat atenţia şi asupra Spitalului Olteniţa încă de la început. Primul proiect foarte important este cel de eficientizare, de înlocuire a instalaţiei electrice. Este un proiect scris şi câştigat pe Programul Operaţional de Investiţii Mari, în valoare de 2,15 milioane de euro. Cu această ocazie, vom înlocui integral toată instalaţia electrică din spital, vom instala sisteme de avertizare, deci de curenţi slabi şi vom dota spitalul cu instalaţie de fluide medicale. În paralel cu această investiţie, tot pentru spital, am depus o cerere de finanţare pe PNRR, pe Componenta 5 reabilitare termică, de unde ne aşteptăm să atragem 3 milioane de euro. Şi, în viitorul, sperăm noi, foarte apropiat, în următoarele luni, vom depune proiectul pe Componenta 12. O aşteptam de mult timp, este vorba de combaterea infecţiilor nosocomiale. Avem posibilitatea să atragem până la 6 milioane de euro. Evident, aici o să ne batem la nivel naţional cu toate spitalele. Din păcate, grila de punctaj ne dezavantajează, dar o să ne luptăm să scoatem un proiect cu punctaj cât mai mare. Pe POIM, am fost anunţaţi când am depus proiectul că ne apropiem de 100 de puncte şi suntem printre primele opt spitale care obţin finanţare pentru înlocuirea instalaţiei electrice. Pentru combaterea infecţiilor nosocomiale, repet, este o grilă nouă în care se dau puncte mai multe centrelor universitare şi spitalelor importante din România. Noi, un spital de rang inferior, o să avem un punctaj un pic mai mic, dar sperăm să obţinem finanţarea. Am depus şi la CNI un proiect pentru construirea unui corp nou de spital, dotat complet, deci construcţie şi dotare cu echipamente de ultimă generaţie. Este în curs de evaluare şi aşteptăm să primim OK-ul. Noi ne-am făcut temele, am depus toate documentele necesare. O să treacă prin mai multe comisii interministeriale până se demarează investiţia, pentru că este o investiţie mare, de circa 16 milioane de euro şi necesită mai multe avize”, a precizat Cristian Virgil Iorga.
În domeniul educaţiei, au fost depuse proiecte pe toate axele de finanţare disponibile, pe AFM, PNRR, dar şi în cadrul proiectului ELENA pe ADR. Aici au fost avute în vedere toate şcolile, grădiniţele şi liceele din municipiu. Administraţia locală speră ca, în următorii ani, absolut toate locaţiile – unde se desfăşoară activitatea educaţională din Olteniţa – să fie reabilitate din punct de vedere energetic, dar şi estetic. Aşa încât, să se creeze elevilor condiţii optime pentru desfăşurarea activităţilor educaţionale. Tot pe PNRR, a fost depusă o nouă cerere de finanţare pentru o creşă mai micuţă, care va deservi cartierul de nord al Olteniţei (Olteniţa rurală). „Avem în plan şi un viitor cartier pe care intenţionăm să îl construim de la zero, de la Petrom către ieşirea spre Bucureşti, unde vom avea circa 300 de locuri de casă. Iar acea creşă face parte dintr-un complex de investiţii, alături de un bazin de înot, o sală de sport şi un centru cultural. Dar prima investiţie pe care preconizăm că o să o facem cu fonduri europene va fi acea creşă. La vest de Olteniţa – între Olteniţa şi râul Argeş – urmează să construim un parc pe circa 16 hectare, în valoare de 10 milioane de euro. Am definitivat studiul de fezabilitate, urmează să demarăm proiectul tehnic cu finanţare de la ADR. Aşteptăm să se finalizeze ghidurile de la POR ca să ştim dacă investiţiile pe care noi le-am preconizat, în cadrul studiului de fezabilitate, vor fi toate eligibile. Există riscul ca la publicarea Ghidului de finanţare pentru POR să apară investiţii care nu sunt eligibile şi ne creează o mică emoţie că o să cadă în sarcina noastră. Se ştie că Olteniţa are un buget, nu mic, ci extrem de mic pentru investiţii. De aceea, încercăm să păstrăm acele puţine fonduri, pe care le avem, pentru cofinanţări şi alte investiţii conexe”, a punctat administratorul Iorga.

Proiectele pe infrastructură

Pe a treia axă, cea de infrastructură, încă de anul trecut, autorităţile au încercat să reînvie proiectul cu Centura Olteniţei. În acest sens, au făcut nenumărate demersuri la Ministerul Transporturilor în vederea obţinerii finanţării necesare. Fireşte că au intervenit şi hopuri, deoarece această Centură nu era prevăzută în masterplanul comunicat Comisiei Europene. Ori pentru a se obţine finanţare europeană, era obligatoriu ca acest proiect să fie inclus în masterplan. În momentul de faţă, există un studiu de fezabilitate supus aprobării Ministerului Transporturilor şi s-au stabilit în mare soluţiile viabile. „Nu am făcut un studiu de fezabilitate ca să îl avem pe hârtie, în dulap. Am solicitat un studiu de fezabilitate cu toate avizele şi toate acordurile de la Ministerul Transporturilor cu care încercăm să facem un parteneriat în vederea obţinerii finanţării. Noi, municipiul Olteniţa, vom avea nevoie de sprijinul Ministerului Transporturilor pentru finanţare europeană sau naţională. Însă, încercăm să facem toate demersurile ca fondurile să fie europene, să nu depindem de o decizie politică. Investiţia în Centură o gândim într-un proiect mai amplu, în care vom construi şi două porturi. Portul turistic deja este în lucru, pentru realizarea unui studiu de fezabilitate. Este un proiect pe care domnul primar Milescu l-a lăsat în 2012 într-un stadiu avansat. Din păcate, pe amplasamentul respectiv nu mai putem să mai construim port, pentru că nu mai avem teren. APDF Giurgiu nu mai are teren pe care poate să îl pună la dispoziţia municipalităţii. Drept urmare, am pornit din nou de la zero. Acum suntem în curs de elaborare a unui studiu de fezabilitate pe un teren pe care l-am identificat pe malul Dunării, unul care până anul trecut a fost în litigiu cu Ocolul Silvic. Primăria Olteniţa a câştigat în Instanţă şi avem dreptul să construim pe acel teren portul turistic. Am primit o vizită din partea ambasadorului Bulgariei la Olteniţa, ce a fost însoţit de primarul de peste Dunăre din Tutrakan, cu care avem un parteneriat început cu mult timp în urmă. Sperăm să reuşim, în mandatul acesta, să construim noi, pe partea noastră, portul turistic şi ei, pe partea lor, un port în oglindă. Portul turistic va avea posibilitatea să opereze vapoare de pasageri şi trecere cu bacul. Înspre Spanţov am identificat un teren, tot în proprietatea municipalităţii, pe care urmează să construim un port de mărfuri. Am urmărit şi verificat la Ministerul Transporturilor dacă pe Dunărea românească există vreun port care să opereze containerele. Nu am găsit niciunul care să fie funcţional. Este un proiect început doar pe hârtie, la Galaţi. Am studiat statisticile şi am constatat că Bucureştiul utilizează anual 300 de mii de containere care vin de la Constanţa, cea mai mare parte pe autostradă. Noi încercăm ca o parte din acele containere, care vin pe autostradă, să vină pe Dunăre, să le descărcăm la Olteniţa şi să le aducem la Bucureşti. Ca să le aducem la Bucureşti, avem deschise discuţiile pentru trecerea în viitor, în masterplanul României, a unui drum expres. Am identificat terenul, am mers în consultări la Ministerul Transporturilor şi le-am pus pe masă, astfel încât în următorii ani, indiferent cine va veni la Primăria Olteniţa, să nu se mai lovească de aceeaşi problemă de care ne am lovit noi”, a informat Cristian Virgil Iorga, specificând că nu a fost omisă nici problema utilităţilor publice. Căci, o mare parte din canalizarea din centrul Olteniţei este foarte veche, construită în anii 60. Ca atare, a fost inclusă în programul mare de pe POIM, pentru care s-a semnat de curând finanţarea. Însă, din păcate, intervenţiile asupra canalizărilor existente au fost eliminate de consultant acum câţiva ani din proiect şi a trebuit să se identifice alte fonduri. „Am reuşit să găsim finanţare pe Anghel Saligny. Avem o licitaţie deja desfăşurată, am stabilit şi constructorul. Urmează să depunem la Anghel Saligny ultimele documente solicitate, astfel încât să putem să demarăm construcţia. Pe extinderile de apă, în momentul de faţă suntem cam la 99 la sută dintre beneficiarii locali. Deci, aici suntem aproape de final. Urmează ca după ce terminăm cu toate utilităţile, să ne concentrăm pe asfaltare. E un domeniu ce doare pe toată lumea şi pe care putem să îl tratăm abia când finalizăm toate proiectele de utilităţi. Pe lângă proiectul pe Anghel Saligny, mai este şi proiectul mare pe POIM care va genera lucrări pe o mare parte dintre străzile din Olteniţa, pentru că trebuie să recalibrăm conductele. Trebuie să aducem apa uzată de la Chirnogi, să o ducem către staţia de epurare Olteniţa şi din Olteniţa să transmitem apă potabilă către Chirnogi…În concluzie, avem multe proiecte şi am vrea să le finalizăm pe toate. Dar, din păcate, nu se poate. Eu sper să trecem de jumătate din cele care acum însumează aproape 80 milioane euro. Ce depinde de noi, vom face”, a mai adăugat administratorul public al municipiului Olteniţa.

Mihaela DUMITRU