„Avem grijă de resursele financiare, care sunt atent drămuite”
Întotdeauna, executivul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Ialomiţa gestionează cu mare atenţie bugetul, având grijă ca banii asiguraţilor să fie cheltuiţi cât mai eficient. Veniturile colectate la nivelul judeţului au crescut anul trecut, faţă de acum 5-7 ani. Programul de colectare a fost în 2022 de 262 milioane lei, fiind încasate, cu ANAF, 258 milioane lei, respectiv aproape în proporţie de 99%. Asta a dus la o oarecare autogestiune a judeţului, deşi bugetul a fost deficitar, încă 90 milioane lei fiind completate de la nivel central. Însă, situaţia a fost totuşi bună, ţinând cont că Ialomiţa nu are o industrie foarte dezvoltată. „Şi, aşa, iată s-a colectat numai la sănătate peste 260 milioane lei. Iar asta ne dă speranţe că dacă s-ar dezvolta şi industria, prin lucrări de infrastructură, să ajungem la o colectare şi mai bună. Să nu mai depindem de fondurile de la nivel central, să se utilizeze pentru alte nevoi. De la nivelul Casei de Asigurări, toate aceste fonduri merg pe destinaţii şi sunt acordate numai pe bază de raportări de servicii medicale, validate prin Sistemul informatic unic integrat. Furnizorii de servicii medicale nu mai vin la Casa de Asigurări. Înainte veneau 300 de furnizori, la fiecare început de lună, cu facturi şi raportări. Acum, totul este online. Blamăm sistemul acesta care e greoi uneori – pentru că este prea mare, primeşte zeci de mii de accesări într-un minut – dar se doreşte ca în maxim doi ani, să fie upgradat. Aşa încât să fie pe module şi dacă pică unul să nu le blocheze şi pe celelalte. Acest lucru va fi extraordinar, pentru că modulele vor fi la două milioane accesări sau mai puţin. Se depun eforturi şi clar este un program prin PNRR care va rezolva şi acest lucru”, a precizat la Radio Fresh FM, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”, Mihai Geantă, directorul CJAS Ialomiţa, specificând că, printre sarcinile instituţiei se numără şi monitorizarea activităţii desfăşurate de unităţile medicale din judeţ. Monitorizarea se face pe baza unui plan anual de control. La spitale, se verifică reţetele, modul de aprovizionare, farmaciile dacă nu deţin medicamente expirate. Sunt controlaţi şi ceilalţi furnizori de servicii medicale – medicii de familie, farmacii – aşa încât la trei ani de zile să se ajungă la fiecare. O treime din furnizori trebuie controlaţi într-un an, conform planului, dar mai sunt sesizări şi reclamaţii, ce trebuie soluţionate. De exemplu, un pacient reclamă un medic că i-a vorbit mai reverenţios, dar în această situaţie este cu dus şi întors, căci nu ştii cum a fost discuţia. „Poate că şi tu ca pacient ai pus problema într-un anume fel, când medicul deja văzuse 30 de pacienţi şi l-ai indignat cu vreo solicitare. Eu sunt respectuos când merg la medic şi în caz că e ocupat, încerc să revin mai târziu, dacă nu poate să-mi rezolve problema atunci. Da, aici ar trebui găsită o soluţie, dacă am avea mai mulţi medici. Dacă ar fi un excedent de medici, am trece la sancţiuni mai severe de coerciţie, iar atunci ar fi altfel. Dar noi avem o penurie de ani şi ani de zile. Şi, dacă am fi căutat să eliminăm mulţi medici din sistem, rămâneam să dăm noi consultaţii. Deci a fost un mod de lucru al meu cu medicii, prin care au înţeles că nu trebuie să exagereze. Au înţeles că trebuie să fie prezenţi la program şi să rezolve pacienţii…Avem grijă de resursele financiare care sunt atent drămuite. Întotdeauna am căutat să fie utilizate eficient, oportun, legal şi real”, a mai adăugat directorul CJAS Ialomiţa.
Ramona BUTNARIU
