„Asta nu-i reformă, ci o bătaie de joc. Până şi un copil de patru ani râde când vede aşa ceva”

Reforma propusă în învăţământ, de către ministrul Sorin Câmpeanu, nu este întâmpinată cu braţele deschise în totalitate. Mai sunt destule persoane sceptice, ce nu văd cu ochi buni schimbările pe care vrea să le implementeze în sistemul educaţional actualul şef al învăţământului românesc.
Printre acestea se numără şi Rodica Boancă, senator AUR Ialomiţa care este convinsă că, dacă noua lege va trece în actualul format, nu va aduce nimic bun, din contra. Căci sunt destule modificări care nu-şi aveau rostul ori, mai grav, vor aduce prejudicii elevilor şi cadrelor didactice. În opinia senatorului, ministrul Câmpeanu este „o nevertebrată” care nu are voinţă proprie, ci primeşte directive de undeva de sus. Şi, o seamă de idei nu ar trebui să existe. Cum este, de exemplu, problema notelor de la educaţie fizică, desen şi muzică, unde profesorii vor trebui să dea calificative elevilor. „Mi se pare aberant. Deci, vei avea română, matematică, fizică, biologie, chimie, geografie, istorie, religie, toate cu note şi la capătul catalogului – nişte FB-uri. Ce faci cu ele? Cum faci media? Cum aduni nişte note cu calificative? Vei avea media nouă virgulă FB sau cum? 9/ FB? Domnul ministru a scăpat porumbelul la o întâlnire şi a zis că sunt prea mulţi copii cu burse, fiindcă au medii mari datorită orelor de sport, muzică şi desen. Nu desconsideră doar profesorii respectivi, ci tot sistemul. Ei spun că aşa copiii vor fi mai atraşi de aceste discipline. Dar eu n-am văzut pe nimeni să fugă de educaţie fizică. Nu fugea nimeni de-acolo că-i dădea note. Nu, se va întâmpla invers, ştiind că vor primi calificative. Mă refer la vârsta psihologică a copilului de liceu, pe care ei nu o iau în calcul, de parcă sunt de pe altă planetă. Se vor mai învoi, îşi vor lua scutiri. Şi, sigur vor fi prin cafenele, pe străzi, în oricare altă parte decât la sport. Nota era şi un mijloc de a-i ţine acolo. Că dacă lua o notă mică, un 4 sau 5 era urât. Aşa dacă află mama că a luat un nesatisfăcător, mai trece cu vederea. Nesatisfăcător e ultima medie pe care poţi să i-o dai. Este de noaptea minţii. Vom depune amendamente să contestăm, nu se poate aşa ceva…Apoi, manualele de liceu – de pe care învaţă elevii de-a IX-a şi a X-a – sunt neschimbate din 2004. Trebuie schimbat planul cadru, programa, manualele să fie calibrate cu cele de clasa a opta. Da, manualele sunt din 1900 toamna. Manualele sunt depăşite. Şi, despre ce reformă mai vorbim? De fapt, lucrurile esenţiale, elementare, nu se întâmplă”, a precizat la Radio Fresh FM, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”, Rodica Boancă.
Printre altele, proiectul legii Câmpeanu, prezentat ca document reformator pentru sistemul educaţional şi social românesc, prevede că Primăriile vor putea schimba de la sine putere – fără aprobare de la Ministerul Educaţiei sau altă instituţie a statului – destinaţia terenurilor şi a clădirilor nefolosite ale şcolilor. Asta fără să aibă vreo condiţie cu privire la destinaţia viitoare a spaţiilor, astăzi aflate în posesia statului. Preluarea terenurilor, clădirilor şcolilor şi liceelor, inclusiv a celor agricole, ar urma să se realizeze după doar 3 ani de nefolosire, fără dovada că în această perioadă autoritatea locală a realizat vreo analiză a evoluţiei demografice, mai ales după schimbările suferite în cei doi ani pandemici, precum şi fără a proba realizarea de politici locale de atragere a agenţilor economici în localitate sau aplicarea de politici de stimulare a natalităţii. „Primăria Slobozia chiar a făcut lucrul acesta. A oprit funcţionarea Liceului de Chimie, preluând clădirea, terenurile. Şi, fostul liceu tehnologic a fost comasat cu Liceul Alexandru Ioan Cuza. Vorbesc într-un limbaj de lemn oamenii aceştia despre şcolile profesionale şi că ar vrea să avem astfel de structuri. Dar, noi închidem singura instituţie care avea spaţiile, laboratoarele, totul la îndemână, pentru a desfăşura acolo o activitate extraordinară de şcoală profesională. De ce? Nu cumva pentru nişte terenuri? Nu cumva cineva, cu foarte mulţi bani, este interesat să construiască acolo ceva, nişte blocuri cum ar veni? Nu cumva această lege este dată cu dedicaţie? Ne putem gândi, că nu ne taie nimeni capul. Măcar atâta pot să fac şi eu, să mă gândesc… Sau poate domnul ministru se gândeşte că şcolile care nu sunt performante să dispară. Dar nu mai bine dispare el, că nici el nu-i performant? Şcolile care nu sunt performante pot fi transformate în aşa fel încât să fie performante pe specificul lor. Liceul de Chimie nu va fi niciodată performant pe rigorile unui liceu. Acolo intră copiii cu medii mici, care nu sunt interesaţi de învăţătură teoretică. Dar, poate fi un centru de clase profesionale extraordinar, cu performanţe. Însă, avem o problemă. Că, noi trăim din probleme, în probleme, cu soluţiile stăm prost. Dacă un copil, ce termină clasa a opta, dă examen şi ia sub 5, nu este automat repartizat la o şcoală profesională şi ajunge la liceu, ce pretenţii să avem de la el care n-a putut să ia mai mult de 2 sau 3 la română, matematică? Avem pretenţia să ia 6 la Bacalaureat? Copilul poate nu are competenţe, că de aceea se dă evaluarea, să vedem care e bun de şcoală teoretică şi care de şcoală practică…Noi nu mai avem meserii. Trebuie să cauţi mult şi bine până să găseşti un zugrav care să nu-ţi spargă pereţii aiurea, să nu-ţi dărâme casa. Greu găseşti un instalator, un electrician, un sudor, un cizmar, nu mai zic mecanic auto şi altele. Deci, nu mai avem meserii, ne-am axat toţi pe elitism şi-o să ne mănânce câinii în felul acesta. Efectiv, pentru că noi, intelectualitatea planetei, vom trăi aşa într-o lume în care nu putem să punem mânuţele să facem ceva, că nici nu ştim”, a punctat senatorul Boancă.

„O ţinem pe pilotare, cred că de zece ani”

O altă nemulţumire a Rodicăi Boancă este legată şi de decizia ministrului de a nu extinde Programul After School şi a nu introduce Masă caldă în toate şcolile din România, aşa cum prevede proiectul România educată. Câteva lucruri avea ministrul Câmpeanu de făcut, ca să rămână şi el în istorie: After school, masă caldă, uniformă gratuită şi transport gratuit pentru elevi. Însă, se chinuie de un an de zile să găsească nişte subterfugii. Apoi, Programul After School este esenţial ca să scape copiii de povara temelor, fiindcă părinţii sunt ocupaţi şi nu au timp să facă temele cu ei. „După ore – cinci pentru gimnaziu şi şase la liceu – ar trebui să facă temele, activităţi extraşcolare, cluburi, teatru, dezvoltat personalitate, stat, socializat, pentru că se vede pe ei că nu au această capacitate de a comunica, de a vorbi şi a fi prezenţi, efectiv. Iar tergiversarea asta că mai facem încă 300 şcoli Pilot… păi o ţinem cu Pilotul ăsta de pică avionul. O ţinem pe pilotare, cred că de zece ani. Şi, masa caldă se poate face foarte uşor cu participarea firmelor de catering. Că, vezi Doamne, unde mănâncă? Păi, fie le pui în curtea şcolii un cort – că aşa au putut să aducă corturi în pandemie în şcoli – fie mai construieşti trei pereţi şi faci acolo nişte săli de mese pentru iarnă. Sau, la cei mai mari, în clasă, că doar le dai mâncare mai solidă, nu ciorbă. Dar pentru unii dintre ei asta înseamnă singura lor masă în ziua aia, sănătoasă. Până să descopere ei că-i frumos la şcoală, că le place şi le foloseşte, ar veni pentru ştiu că primesc o masă. Şi, nu este o pomană. Asta înseamnă să investeşti în viitorul tău. Sunt mulţi copii care trăiesc în medii nocive care trebuie scoşi de acolo şi aduşi pe calea cea bună”, a subliniat Rodica Boancă.
Pe de altă parte, în România următorilor 10 ani „desenaţi” de Legea Cîmpeanu, condiţia pentru a mânca la şcoală este ca elevii să înveţe în „şcolile cu vulnerabilitate mare şi medie din perspectiva abandonului şcolar”. Aşadar competiţia sărăciei în cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană – acesta este obiectivul pe care ministrul Educaţiei îl zugrăveşte pentru următorii ani 10 ani. Mai mult decât atât, masa caldă nu va exista în şcolile selectate, la început de an, din cauza normelor întârziate. Şi, nici banii pentru rechizite nu vor ajunge repede la copii pentru că tichetele educaţionale de 500 de lei sunt acordate constant târziu după ce începe şcoala. „Jocurile foamei, dacă vrei să mănânci o masă caldă, trebuie să fii foarte sărac. Iar rechizitele…şi le vor lua la anul. Avem un abandon şcolar atât de mare. Eu aş introduce şi uniforma. Aş face în aşa fel încât, uniforma să fie dată de stat. Un rând de uniformă nu este o cheltuială, ci o investiţie. Copilul ăla pe care tu îl salvezi şi-l aduci la şcoală, îi dai o uniformă, o hăinuţă pe el şi o masă, pe tine, stat, te costă un leu. Pe copil îl va costa după aceea o viaţă, în care va munci şi plăti taxe şi impozite ţie. Dacă tu, ca stat, priveşti lucrurile aşa că nu investeşti într-un copil că trebuie să-l crească maică-sa şi taică-su…Nu l-ai făcut tu, dar ţi l-ai asumat în momentul în care s-a născut şi i-ai dat cetăţenia. Ţi l-ai asumat ca fiind un produs al tău, care te va reprezenta peste tot. Este produsul acela ce-ţi va întoarce toată cheltuiala, pentru că perioada în care el va munci şi cotiza va fi mult mai mare decât cea în care-l vei sprijini…Dar celor care sunt acolo, pur şi simplu nu le pasă. Ei au copiii foarte bine şi le lipseşte complet gradul de empatie. Sunt foarte aroganţi, sfidători, obraznici. Te privesc de sus când le spui frumos care sunt efectiv măsurile de oprire a abandonului şcolar…În concluzie, repet, trei lucruri avea de făcut domnul ministru: After school, masă caldă, uniformă gratuită. Apoi, transport gratuit pentru elevi şi să lucreze la programe. Şi, gata, asta era reforma. După aceea, lăsai lucrurile să meargă, că profesorii din sistem ştiu ce au de făcut. Aşa… Asta nu-i reformă, ci o bătaie de joc. Până şi un copil de patru ani râde când vede aşa ceva”, a mai adăugat Rodica Boancă, senator AUR Ialomiţa.

Alexandra TUDOR