Asigurarea raţiei zilnice de hrană gratuită în creşe şi grădiniţe, o măsură crucială pentru combaterea abandonului şcolar în România

Parlamentul României are ocazia să adopte o lege privind implementarea Programului de acordare gratuită a raţiei zilnice de hrană pentru copiii din unităţile de învăţământ preuniversitar publice, precum creşe şi grădiniţe. Iniţiatorul proiectului de lege este senatorul neafiliat ialomiţean Rodica Boancă, vicepreşedinte la nivel naţional al Partidului Lege Educaţie Unitate (LEU).
În expunerea de motive, senatorul a subliniat că prin această măsură se va reduce abandonul şcolar, un fenomen prezent încă, din păcate, în învăţământul românesc. Abandonul şcolar periclitează viitorul copiilor, al viitorilor adulţi, ce se vor integra mai greu social, profesional, au perspective de a avea salarii mici şi o viaţă dificilă în plan economic. Prin rata de abandon şcolar se înţelege procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, ce au terminat cel mult clasa a VIII-a, au abandonat şcoala în acel moment, fără să mai urmeze altă formă de şcolarizare sau formare profesională. Faţă de aceste situaţii, Guvernul României a luat o serie de măsuri, inclusiv instituirea unui suport de hrană pentru un număr de instituţii de învăţământ preuniversitar prin programe – pilot, pornind de la 50 de unităţi şi ajungând în prezent la 450 de unităţi, începând cu anul 2016, până în prezent. Anume intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 72/2016, O.U.G. nr. 92/2017, O.U.G. nr. 91/2021 şi O.U.G. nr. 77/2023. În nota de fundamentare a acestor acte normative apare la motivare oferirea acestui suport pentru realizarea obiectivului de ţară asumat, derivat din statutul de membru al Uniunii Europene, referitor la ţinta de sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii, prevăzută de Strategia Europa 2020. De asemenea, s-a avut în vedere creşterea rapidă şi alarmantă a numărului de elevi, aflaţi în situaţie de eşec şcolar şi a celor care abandonează şcoala, situaţii direct corelate cu condiţiile climaterice şi de mediu defavorabile, dar şi cu nivelul riscului de excluziune socială. În prezent, România este printre primele ţări din U.E. în privinţa abandonului şcolar, iar factorii negativi cei mai pregnanţi, care contribuie la această situaţie gravă sunt excluziunea socială şi sărăcia. Această concluzie este dată de un raport al Monitorului Social. „Spre deosebire de alte state europene, unde rata abandonului a scăzut în ultimii ani, la noi a rămas constantă sau a avut o scădere uşoară. Mai precis, dacă în 2013 această rată a abandonului era de 17%, în anul 2022 a atins cota de 15,6%. Singura regiune din ţară unde rata de abandon şcolar este sub media europeană se înregistrează în Bucureşti, unde avem o rată de 7,9%. Comparativ cu situaţia din ţara noastră, media la nivel european a scăzut de la 12%, la 9%. Variaţiile ratei de abandon şcolar sunt mari în România, de la o regiune la alta. Astfel, avem 11% în regiunea de Vest şi chiar 23% în Sud-Est şi Centru. Din raportul prezentat reiese că rata de abandon şcolar este strâns corelată cu rata de sărăcie în ocupare din ţară, adică persoanele care au job, dar nu câştigă suficient pentru o viaţă decentă. Rata de sărăcie în ocupare de la noi este de 14,5%, una dintre cele mai mari din UE şi mult peste media europeană de 8,5%… În România există aproape 1.200 de grădiniţe în sistemul public şi totuşi ne aflăm pe ultimele locuri în Europa, în ceea ce priveşte numărul copiilor înscrişi. Ministerul Educaţiei a prezentat un raport aferent perioadei 2021 – 2022 în care se concluzionează că România are cea mai scăzută rată de participare în învăţământul preşcolar din U.E. pentru copiii între 4 ani şi vârsta oficială de înscriere în învăţământul obligatoriu. În anul 2023 a devenit şi de facto obligatorie participarea copiilor la grădiniţă în grupa mare, respectiv cu vârsta cuprinsă între 4 – 6 ani. Peste 17% dintre copiii de peste 4 ani nu sunt înscrişi în grădiniţă. În prezent, doar grupa mare de la grădiniţă este obligatorie, urmând ca până în anul 2030 să devină obligatorie grupa mică. Această statistică este o radiografie dură a situaţiei actuale, în contrast cu condiţiile de dificultate mare ale părinţilor de a găsi un loc într-o grădiniţă publică, din cauza locurilor insuficiente alocate local şi la nivel naţional…România şi Bulgaria sunt ţările membre U.E. care au cea mai scăzută rată de participare în învăţământul preşcolar de 82,4%, alături de Slovacia şi Croaţia (83,2%). Cu toate că legiuitorul s-a gândit să creeze facilităţi pentru familiile cu venituri mici şi defavorizate instituind tichetul social, reglementat de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, nu este suficient. Un tichet social pentru creşă şi grădiniţă are în 2023 valoarea nominală de 119, 6 lei şi poate fi folosit doar pentru achiziţionarea produselor necesare preşcolarilor: produse alimentare, de igienă, îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite şi articole şcolare. În anul şcolar 2021 – 2022, învăţământul preşcolar a cuprins 517,9 mii de copii, fiind în creştere cu 12,7 mii de copii, faţă de anul şcolar anterior. Preşcolarii sunt şcolarizaţi în 1.200 de grădiniţe independente şi 9.445 de secţii din cadrul grupurilor şcolare sau al altor unităţi furnizoare de educaţie şi formare”, a precizat senatorul, printre altele, în expunerea de motive, specificând că cei mai mulţi dintre copiii, cuprinşi în învăţământul preşcolar se regăsesc în instituţii publice (97,5%). Pentru educaţie timpurie conform datelor furnizate de Ministerul Educaţiei, cifra totală de locuri în mediul public în anul şcolar 2022 – 2023 este de 665.000 de copii, din care 165.000 sunt în creşe şi centre de zi şi 500.000 în grădiniţe cu program normal sau prelungit. Părinţii au obligaţia de a plăti în avans cu o lună calendaristică contribuţia lunară de hrană a copiilor, care este în medie de 250 – 300 de lei lunar în 2023. „În concluzie, în condiţiile actuale, când autorităţile publice implementează diverse strategii pe termen scurt şi mediu pentru a îmbunătăţi situaţia de la nivelul cifrei de şcolarizare, atât în învăţământul antepreşcolar, preşcolar, cât şi şcolar, considerăm că este de mare impact decizia de a oferi gratuit meniul zilei pentru copiii din creşele şi grădiniţele publice. Considerăm că dacă vom acţiona mai repede, prin impunerea unor măsuri de remediere, vom încetini agravarea situaţiei copiilor, mai ales pentru cei care vor avea şansa de a participa la activităţile din creşă sau grădiniţă prima oară… Fără nicio urmă de tăgadă condiţiile economice actuale şi lipsa unor politici eficiente ale statului român pentru a se lupta concret cu slaba participare a copiilor la creşă şi grădiniţe, constituie o problemă ce trebuie soluţionată. Din acest motiv, ne-am gândit să acordăm un sprijin important copiilor cu vârste cuprinse între 0 şi 6 ani. În ideea determinării părinţilor să-şi înscrie copii în unităţile de învăţământ preuniversitar, ca aceştia să se integreze pe viitor mai uşor la şcoală în ciclul primar, gimnazial şi să li se asigure condiţii optime pentru educaţie. Dacă li se asigură gratuit, copiilor din creşe, meniul zilei, în limita a 25 lei/zi şi în grădiniţe publice raţia zilnică de hrană, formată din mic dejun, gustare şi masă de prânz caldă, cu două feluri de mâncare, în limita a 40 lei/zi, în mod sigur părinţii vor fi atraşi să-şi trimită copii în aceste unităţi, fiind un ajutor important în special pentru familiile, care prezintă un risc mare de excluziune socială… Pentru un număr de 165.000 de copii de la creşe timp de doi ani, la un număr total de 360 zile de participare, rezultă un impact bugetar de 1.485.000.000 lei, la suma zilnică de 25 de lei. Rezultă un efort financiar pentru un copil din creşă într-un an şcolar de 4.500 lei. În timp ce pentru 500.000 de copii la grădiniţe timp de doi ani, la un număr total de 360 zile de participare, rezultă un impact bugetar de 7.200.000.000 lei, la suma zilnică de 40 de lei. Rezultă un efort financiar pentru un copil din grădiniţă într-un an şcolar de 7.200 lei. În total, impactul bugetar în doi ani şcolari, pentru raţia zilnică de hrană în creşe şi grădiniţe, este de 8.685.000.000 lei”, a punctat senatorul Rodica Boancă.
Una peste alta, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, respectiv începând cu anul şcolar 2024 – 2025 şi până la sfârşitul anului şcolar 2025-2026, în perioada desfăşurării activităţii didactice, antepreşcolarilor înmatriculaţi în toate unităţile de învăţământ preuniversitar de stat cu nivel antepreşcolar – creşe şi centre de zi, denumite în continuare unităţi, li se acordă, cu titlu gratuit, raţia zilnică de hrană la creşele cu program normal constând în două mese şi o gustare, în limita unei valori zilnice de 25 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoare adăugată. De asemenea, preşcolarii înmatriculaţi în toate unităţile de învăţământ preuniversitar de stat cu nivel preşcolar – grădiniţe, denumite în continuare unităţi, li se acordă, cu titlu gratuit, raţia zilnică de hrană, constând în micul dejun, o gustare şi masa de prânz caldă pe zi cu două feluri de mâncare, în limita unei valori zilnice de 40 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoare adăugată. Limita valorică va cuprinde preţul produselor, cheltuielile de transport, de distribuţie şi depozitare a acestora, după caz.
La cererea motivată a părinţilor, formulată în scris şi susţinută de document-suport, înregistrată la secretariatul unităţii de învăţământ unde este înmatriculat antepreşcolarul şi preşcolarul care, din considerente de natură medicală, culturală sau religioasă nu pot beneficia de raţia zilnică de hrană, vor beneficia de produse alimentare adecvate situaţiei acestora, în limita valorii zilnice prevăzute. Pentru menţinerea sănătăţii copiilor, în cadrul programului, se vor distribui numai produse alimentare obţinute în unităţi autorizate/înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
Acordarea gratuită a raţiei zilnice de hrană este condiţionată prezenţa zilnică a copilului la creşă şi grădiniţă în luna monitorizată, cu excepţia absenţelor motivate, cu condiţia ca acestea să nu depăşească 50% din zilele de grădiniţă. Se consideră absenţe motivate, ce nu afectează acordarea gratuită a raţiei zilnice de hrană, următoarele cazuri: absenţe medicale motivate, numai dacă părinţii aduc scutiri medicale corespunzătoare perioadelor în care au lipsit copiii, la revenirea acestora la creşă sau grădiniţă; învoiri – copiii pot fi învoiţi de către părinţi în limita a 3 zile pe lună, cu condiţia anunţării cadrelor didactice.

Cristina ANDREI