Aproape 16.000 de cazuri de abuz, neglijare şi exploatare a copiilor, dintre care 1.349 sunt abuzuri sexuale

• Salvaţi Copiii România, în parteneriat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 6, deschide un centru-pilot Barnahus, destinat copiilor victime ale abuzului sexual şi victime ale violenţei domestice extreme, pentru a preveni retraumatizarea din timpul anchetelor

Potrivit datelor publicate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, în anul 2021 au fost înregistrate 1.349 de cazuri de abuz sexual asupra copiilor – 173 de băieţi şi 1.176 de fete – dintre care 502 în mediul urban şi 847 în mediul rural. În 1.041 dintre cazuri s-a iniţiat urmărirea penală a agresorului, iar 865 cazuri au fost închise. În total, în anul 2021 s-au înregistrat 1.349 de cazuri de abuz, neglijare şi exploatare a copiilor, faţă de 1.045, înregistrate pe parcursul anului 2020. Studiul naţional lansat de Salvaţi Copiii România în anul 2021 arată că aproximativ 3% dintre părinţi afirmă că, în ultimul an, copilul lor a fost victimă a abuzului sexual, în aproape două treimi dintre cazuri agresorul fiind o persoană necunoscută, iar 2,9% dintre adolescenţi au declarat că au fost obligaţi să întreţină relaţii sexuale împotriva voinţei lor, situaţie care confirmă nivelul acut de subraportare a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor.
Organizaţia Salvaţi Copiii România anunţă astfel deschiderea unui centru-pilot Barnahus la nivelul municipiului Bucureşti, bazat pe un model integrat de servicii complexe, de evaluare psihologică şi medicală, audiere şi protecţie a copiilor victime ale abuzului sexual şi victime ale violenţei domestice extreme.
Cu toate că majoritatea copiilor (94%) spun că se simt în siguranţă în familie şi doar 3% afirmă că niciodată nu se simt în siguranţă acasă, din răspunsurile primite de la copii rezultă o incidenţă mult mai mare a aplicării pedepselor fizice (46%), în comparaţie cu cea recunoscută de părinţi (28%), atât în ceea ce priveşte formele „uşoare”, cât şi ceea ce priveşte formele severe. De asemenea, analiza pune în evidenţă faptul că 10% dintre copii preferă să părăsească familia de teama pedepselor, pentru 2% acest lucru întâmplându-se des şi foarte des.
Prin comparaţie cu rezultatele studiului similar din 2013, se remarcă o creştere semnificativă a procentului părinţilor care recunosc incidenţa abuzului sexual asupra copilului lor (de la 0,5% la 3,2%). Totuşi, Consiliul Europei estima în 2020, în Raportul referitor la punerea în aplicare a Directivei 2011/36/UE, privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, că, în Europa, 90% dintre cazurile de agresiune sexuală asupra copiilor nu ajung în atenţia poliţiei ori a instanţelor judecătoreşti.
Mai mult, din perspectiva protecţiei copiilor prin identificarea abuzurilor sexuale de către serviciile de asistenţă socială şi serviciile medicale şi sesizarea acestora către organele de urmărire penală, se observă o diferenţă uriaşă între datele statistice cu privire la numărul mamelor minore sub 15 ani şi numărul inculpaţilor trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunii de act sexual cu un minor (art. 200, Cod penal). Subraportarea fenomenului de abuz sexual este evidentă dacă ţinem seama de faptul că sistemul de asistenţă socială şi protecţie a drepturilor copilului a identificat în 2021, 1.349 de cazuri de abuz sexual, urmărirea penală iniţiindu-se pentru 1.041 de cazuri.
Oamenii care ţin interviurile sunt importanţi şi ar trebui să fie calmi, prietenoşi, să înţeleagă prin ce au trecut copiii  — fată de 10 ani, victimă a abuzului sexual.
„Implementarea proiectului Barnahus reprezintă un pas important către atingerea dezideratului unei cooperări interinstituţionale eficiente, în scopul de a asigura un sprijin efectiv, real, copiilor victime ale abuzului sexual şi fizic. Fie că este vorba despre realizarea actului de justiţie, prevenirea situaţiilor de abuz sau sprijinirea victimei, e esenţial ca toţi actorii implicaţi în procedurile care se declanşează ulterior dezvăluirii unui caz de abuz să urmărească protejarea interesului superior al copilului, inclusiv prin evitarea riscului de retraumatizare. Un astfel de obiectiv este dificil de atins în lipsa unei cooperări multidisciplinare. Aşadar, principalul merit – al proiectului implementat de Organizaţia Salvaţi Copiii în parteneriat cu D.G.A.S.P.C. Sector 6 – este acela de a crea un cadru care să faciliteze cooperarea dintre instituţiile responsabile de protecţia victimelor minore”, a precizat Ioana Cătălina Cocoveică, procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria sector 6, Bucureşti.
Totodată, cercetările au arătat că interviurile repetate pot fi foarte traumatizante pentru copil şi pot provoca retraumatizarea. O astfel de „retraumatizare” poate avea chiar efecte mai nocive asupra copilului decât abuzul însuşi. Prin urmare, trebuie luate măsuri speciale pentru a avea siguranţa că li se oferă copiilor oportunităţi de a furniza dovezi într-un mediu sigur şi favorabil din punct de vedere emoţional şi fizic, pentru a preveni retraumatizarea şi pentru asigura o cercetare penală şi un proces judiciar de succes. Cercetările au arătat, de asemenea, că interviurile repetate realizate de către persoane care nu sunt instruite în mod special în intervievarea judiciară sunt susceptibile de a distorsiona expunerea de evenimente a copilului prin întrebări sugestive cu efecte dăunătoare pentru ancheta penală.  Prin urmare, trebuie să se ia măsuri pentru a se asigura faptul că interviul judiciar este în conformitate cu cerinţele normelor referitoare la probe şi că acesta respectă dreptul la apărare, astfel încât probele colectate să fie valabile în instanţă.
De asemenea, în cadrul programului Barnahus, Organizaţia Salvaţi Copiii va finaliza, în cursul lunii viitoare, Raportul naţional cu privire la interacţiunea copilului victimă a abuzului sexual cu instituţiile statului implicate în gestionarea acestor cazuri. Conform rezultatelor preliminare, interacţiunea copiilor, victime ale abuzurilor sexuale, cu instituţiile publice, presupune cel puţin şase audieri până la finalizarea procesului, existând şi situaţii când au fost parcurse zece episoade de reamintire a abuzului. Această practică generează condiţii de producere a revictimizării copiilor, accentuând starea de tensiune psihologică şi de vulnerabilitate. De aceea, o recomandare esenţială pentru prevenirea consecinţelor asupra stării emoţionale şi dezvoltării copilului aflat în ipostaze judiciare, ca victimă ori ca martor, este ca principiul constituţional al interesului superior al copilului, protecţia demnităţii şi drepturilor acestuia să primeze în raport cu toate celelalte principii de drept. Această unică abordare de-a lungul întregului traseu al copilului în sistemul de justiţie este aplicată cu consecvenţă în ţări nordice, precum Norvegia, având capacitatea de a asigura o procedură clară cât şi valori pozitive la nivel social.
Ţinând cont de complexitatea abordării, Organizaţia Salvaţi Copiii România a iniţiat un amplu program interinstituţional, pentru deschiderea unui centru Barnahus, prin care să ofere un cadru comun operaţional şi organizaţional, care promovează o practică ce previne retraumatizarea, în timp ce asigură mărturii valide pentru instanţă şi respectă drepturile copilului la protecţie, asistenţă şi o justiţie în interesul copilului. Este un mediu receptiv la nevoile copilului, amenajat şi decorat astfel încât să fie primitor, confortabil, care protejează intimitatea mărturiilor.
Proiectul este derulat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, finanţat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Acesta este implementat în perioada martie 2022-august 2023. Scopul proiectului este de consolidare a capacităţii Organizaţiei Salvaţi Copiii de a facilita implementarea coerentă în România a modelului inovator Barnahus de cooperare instituţională şi abordare multidisciplinară pentru protejarea drepturilor copiilor victime ale abuzului sexual şi violenţei în vederea prevenirii re-traumatizării copiilor victime ale abuzului sexual şi violenţei domestice extreme. „Vreau să vă mulţumesc pentru că ne-aţi deschis ochii, în primul rând. Evident că este nevoie de un astfel de loc în care copiii să poată veni, să fie asistaţi psihologic şi să poată interacţiona cu procurorii, cu poliţiştii într-un astfel de mediu, să nu fie plimbaţi prin tribunale, să nu fie plimbaţi prin secţii de poliţie. Un astfel de centru e doar normal să existe, motiv pentru care pot să vă zic că noi intenţionăm să continuăm finalizarea lui, indiferent că se adresează copiilor din sectorul 6, din Bucureşti sau de oriunde din ţară. E important şi este despre umanitate până la urmă”, a spus Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, Municipiul Bucureşti.
La rândul ei, Gabriela Alexandrescu (preşedintele executiv Salvaţi Copiii România) a precizat: „Abuzul asupra copilului, în special cel sexual, necesită o abordare interinstituţională, astfel încât copilul să nu fie forţat să retrăiască trauma iniţială. De aceea am făcut acest demers de a schimba şi în România metoda de abordare a audierii şi anchetei, în aşa fel încât copilul-victimă să fie cât mai puţin expus. Este un demers consistent, a cărui miză este să creeze noi practici”.
Centrul Barnahus este funcţional din luna iulie şi au avut loc deja 12 audieri. „Acest nou centru deschis pe raza Sectorului 6 va permite copiilor victime ale violenţei să poată mărturisi abuzul la care au fost supuşi, într-o atmosferă receptivă, care inspiră încredere. Vom evita astfel noi traume şi vom încuraja implicarea instituţiilor, a partenerilor privaţi şi cetăţenilor în combaterea unui fenomen cu efecte sociale dintre cele mai grave”, a adăugat Nicolae Gorunescu, şeful Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 6.
În urma activităţilor din proiect, 100 de copii, victime ale abuzului sexual şi violenţei, vor beneficia de servicii integrate oferite în cadrul centrului-pilot; 500 de copii vor fi instruiţi pentru a-şi putea îmbunătăţi nivelul de conştientizare privind combaterea tuturor formelor de abuz; 180 de specialişti din cadrul autorităţilor locale şi centrale vor fi informaţi cu privire la protejarea drepturilor copiilor victime ale abuzului sexual şi violenţei prin evitarea retraumatizării şi a importanţei unei abordări multidisciplinare în furnizarea de servicii către copiii abuzaţi.
O caracteristică cheie a instituţiilor – ce funcţionează după modelul Barnahus – este aceea că sunt incluse şi autorităţile naţionale, la fel ca serviciile sociale, sistemul de sănătate, cel pentru protecţia copilului şi judiciar. Modelul Barnahus oferă un mediu pentru copii, sigur şi receptiv la nevoile acestuia, aducând laolaltă, sub acelaşi acoperiş, toate serviciile relevante. Funcţionarea unui astfel de centru are la bază standarde ce sunt fundamentate pe legislaţia ONU, UE şi a Consiliului Europei, reglementând bunele practici în oferirea de servicii eficiente şi receptive la nevoile copilului pentru copiii victime și martori ai violenţei.

Diana ARON