Anul acesta fermierii români îşi vând producţia agricolă în pierdere!

Recent, la sediul Forumului Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (FAPPR), filiala Ialomiţa, din municipiul Slobozia, a avut loc o conferinţă de presă, în cadrul căreia au fost abordate o serie de probleme cu care fermierii români se confruntă, în această perioadă extrem de grea, ţinând cont de preţurile foarte mari şi războiul ce afectează pe toată lumea. S-a vorbit despre producţiile agricole mici, comparativ cu anii anteriori, poziţia FAPPR cu privire urgenţele sectorului agricol şi acţiunile întreprinse pentru soluţionarea lor, respectiv implementarea noii Politici Agricole Comune – dezbaterea clarificărilor insuficiente ale autorităţilor referitor la GAEC 6 (Acoperirea minimă a solului); importanţa menţinerii, pentru o perioadă mai îndelungată a derogării de la GAEC 8 (Rotaţia culturilor); modificarea, în Codul Civil, a perioadei minime de arendare, ca urmare a acţiunilor depuse de FAPPR şi a altor asociaţii din sector; nemulţumirea faţă de decizia guvernului de a elimina scutirea impozitării salariale acordate sectorului agricol; importanţa prezenţei fermierilor români la Copa-Cogeca şi a plăţii cotizaţiei de către MADR; activitatea Forumului APPR în cadrul organizaţiei în perioada septembrie 2020 – aprilie 2023; continuarea unei bune relaţii instituţionale cu noul cabinet al Ministrului desemnat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
La eveniment au participat Nicolae Sitaru (preşedintele APPR), Theodor Ichim (vicepreşedintele APPR Ialomiţa); Alina Creţu (directorul executiv al Forumului APPR); presa locală şi centrală. În intervenţia sa, preşedintele Nicolae Sitaru a atras atenţia asupra faptului că fermierii au finalizat campania de recoltare a orzului, actualmente fiind în curs cele de recoltare a grâului şi rapiţei. Şi, vestea nu prea bună e că producţiile nu sunt chiar aşa de bune, din cauza problemelor legate de lipsa de apă şi a secetei. „Majoritatea producţiilor nu sunt cele aşteptate. Avem destul de multe probleme legate de lipsa de apă şi faptul că e secetă. Probabil că producţia la grâu a acestui an, în Bărăgan, va fi mai mică decât media ultimilor ani. Nu pot să apreciez exact procentul, dar cred că undeva cu 10-15%, producţia este mai mică. Pe de altă parte, calitatea de panificaţie a grâului este excepţională. Avem grâu cu proteină foarte mare, ceea ce este o veste bună. La rapiţă, producţia se situează undeva cu 500 kg, dacă nu mai bine, sub aşteptări. Sunt zone unde nu se fac două tone de rapiţă, chiar dacă aşteptările erau de peste trei tone. Deşi, rapiţa are o productivitate mai mică faţă de obicei. Lucrul cel mai grav, ce se întâmplă anul acesta, e că avem nişte preţuri care, deocamdată, nu acoperă costurile cu producţia. Grâul, rapiţa, orzul, anului 2023, sunt produse cu preţuri foarte mari, din cauza îngrăşămintelor pe bază de azot, cu 300-400% mai scumpe şi a complexelor cu 500% mai scumpe. Motorina în producţia aceasta a fost de 9 lei, în majoritatea perioadei şi asta a făcut ca un hectar mediu de cultură să ajungă la 5.500-6.000 lei, incluzând în cheltuială şi arenda. Iar arenda, cum se ştie, nu are un cost chiar nesemnificativ, în zona noastră fiind undeva între 1.300-1.500 kg brut la hectar. Adică, aproape cât era producţia de grâu totală şi mă refer la culturi mai vechi. Deci, agricultorii în anul agricol 2023, dacă nu se schimbă nimic, vor face producţii de grâu şi rapiţă, dar vor avea aproape toţi pierderi. Căci, la 900 lei tona de grâu şi nici atât uneori şi la 1.600 -1.800 lei rapiţa pe tonă, aceste preţuri nu acoperă cheltuielile cu producţia. Faţă de anul trecut, preţul cu care se vinde tona de cereale este aproape la jumătate. În campanie, anul trecut pe vremea aceasta, se vindea cu 1.600-1.700 lei tona, iar în precampanie s-a vândut şi cu 2.000 lei. Iar acum, de la 2.000 lei tona, se vinde cu 900 lei tona de grâu. Sigur că aici intervine şi influenţa Ucrainei, despre care noi am tot vorbit şi am făcut şi un protest pe tema aceasta. Protestul a făcut ca tema aceasta să fie adusă în faţa opiniei publice şi să rezolve o perioadă importurile din Ucraina. Dar acum nu mai vorbim neapărat de influenţa Ucrainei, cât că bursele sunt foarte jos şi cu piaţa nu ai cum să te cerţi. Noi trăim într-o economie de piaţă şi când ne place şi când nu ne place. Trebuie să rezistăm şi să găsim căile pentru a merge mai departe”, a precizat preşedintele Sitaru, specificând că la floarea soarelui tona s-a vândut cu 5.000 lei, iar anul acesta nici cu 2.000 lei pe tonă. Ar trebui ca şi uleiul să fie undeva la jumătate de preţ, dar nu se întâmplă aşa fiindcă sunt mărfuri pe stoc din vechea producţie care trebuie lichidate mai întâi.

Fermierii sunt nişte vectori care pot să ajute dezvoltarea rurală

Un alt subiect de interes pentru fermieri este Planul Naţional Strategic (PNS) care creează dificultăţi. Bunăoară, în viitor, fermierii români vor fi obligaţi să lase minim 4% din suprafeţe nelucrate. Şi până la 10% suprafeţe, trebuie obligatoriu cultivate cu mazăre şi soia, culturi ce, neirigate, nu prea rentează din punct de vedere al profitului. „Va trebui să respectăm toate condiţiile pentru a obţine subvenţia. Dar trebuie să te redefineşti în fiecare an, dacă eşti fermier activ sau pasiv. Dacă eşti fermier activ, trebuie să îndeplineşti mai multe condiţii, deşi noi primim subvenţie de 15 ani şi facem agricultură de 30 ani. Acum se găseşte câte o virgulă, după care urmează ceva de trebuie să dovedeşti încă o dată că eşti sau nu fermier. Lucru care nu este în regulă, pentru că dezvoltarea rurală ar trebui să fie făcută şi cu fermierii. Aceştia sunt nişte vectori care pot să ajute dezvoltarea rurală. Un fermier poate să facă şi altceva, respectiv o fabrică de peleţi, depozitare sau diferite lucruri. Dar, aşa nu se mai încadrează la regulile noi pentru a primi subvenţie. Şi tocmai cei care au făcut mai mult decât agricultură şi au încercat să se îndrepte într-o direcţie sau alta, sunt aproape pedepsiţi. Deocamdată nu, dar punându-se atâtea condiţii, într-o zi, lucrul acesta s-ar putea să se întâmple. Nu ştiu dacă este normal să-i pedepseşti tocmai pe cei care încearcă să facă mai mult. Anumite activităţi sunt aducătoare de locuri de muncă, dar nu au o mare rentabilitate. Şi, mulţi dintre noi facem activităţi ce nu sunt chiar aşa de rentabile, fiindcă trebuie făcute şi ele. Noi vom încerca să corectăm lucrurile. Ca de fiecare dată am fost lângă Ministerul Agriculturii, lângă Comisia de Agricultură a Parlamentului, lângă toţi decidenţii şi am încercat să reuşim să facem nişte ordine de ministru şi nişte legi aplicabile. Dar, din păcate, nu ne iese mereu. Anul trecut au fost situaţiile cu seceta şi ni s-a promis, după multe negocieri, 1.000 lei pe hectar calamitat tot anul. S-a pus în discuţie publică proiectul şi când s-a publicat în Monitorul Oficial, de la 1.000 lei a ajuns la 325 lei şi s-a inventat de către domnul Daea (că el până la urmă autorul) o formulă foarte interesantă, care te penalizează de două ori. Adică, cel care nu are sută la sută calamitat, se penalizează o dată suprafaţa şi încă o dată cu acelaşi procent şi suprafaţa micşorată. E de neînţeles formula asta, dar e la a doua aplicare, că s-a aplicat şi prima formulă. Deci sunt probleme ce trebuie rezolvate. Trebuie să fim ascultaţi şi să le rezolvăm împreună cu decidenţii din fruntea ţării, să înţeleagă că tragem cu toţii la aceeaşi căruţă. Iar dacă se împotmoleşte căruţa noastră, nu e bine pentru nimeni. Până la urmă, noi, agricultorii, trebuie să asigurăm hrana populaţiei la nişte preţuri corecte şi bune, să fie posibil să avem cu toţii acces la alimente. Acesta este scopul nostru, să facem alimente cât mai sănătoase şi cât curate”, a mai adăugat preşedintele FAPPR.

Cristina ANDREI

CATEGORII
Împărtășească Acest

COMENTARII

Wordpress (0)
Disqus (0 )