„Am intrat în politică pornind de la dorinţa acerbă de a salva acest oraş”
În cadrul organizaţiei Alianţei pentru Unirea Românilor, Filiala Slobozia a avut loc o şedinţă unde membrii formaţiunii i-au acordat girul Rodicăi Boancă (actualmente senator AUR Ialomiţa) pentru a candida la alegerile locale din 2024, la funcţia de primar al municipiului Slobozia.
Referitor la acest aspect, Rodica Boancă subliniază că demersul este binevenit, căci lucrurile trebuie cunoscute din vreme de cetăţeni. Aceasta nu este de acord cu lansările de tipul scoaterii la ,,momentul oportun a iepuraşului din căciulă”, cu toate că numele candidatului se ştie de dinainte. „Toată lumea vorbeşte, dar noi ţinem iepuraşul acolo, în căciuliţă, să nu cumva să iasă surpriza. Am acceptat această nominalizare, exact din acelaşi motiv care m-a determinat să o fac şi în 2020. De fapt, eu am ajuns în mrejele politicii, pornind de la dorinţa acerbă de a salva acest oraş. Între timp, m-am apucat şi am studiat, sunt în anul 2 la Facultatea de administraţie publică, la SNSPA, pe care o voi termina anul viitor, ori în timpul, ori după alegerile locale. Mi-am asumat acest rol încă de când am intrat în Parlament, pasul fiind o conjunctură. Căci, eu cred că locul meu este acasă, printre slobozeni. Cred cu tărie că mai putem salva ceva. Dacă în 2024 nu schimbăm macazul complet şi mergem tot pe mâna celor ce de-a lungul timpului au arătat că dispreţuiesc cetăţenii, dorinţele şi rugăminţile lor, au folosit banii publici în scopuri pe care nu le-au înţeles nimeni, nu va fi bine. Avem o groapă în mijlocul oraşului care ar putea deveni funcţională, dar nu face nimeni nimic în acest sens. Avem nişte străzi nepietruite în unele cartiere, adiacente Sloboziei. Avem datorii multe şi acestea vor creşte. Din nenorocire, avem un oraş aproape bombardat de tot felul de proiecte începute şi neterminate. Avem un haos generalizat, peste tot, foarte multă lipsă de igienă, mizerie, o incoerenţă totală a celor de la urbanism şi DADP. Avem servicii care nu funcţionează cum trebuie. De exemplu, serviciul de pază în şcoli. Nu avem în oraş nicio şcoală unde să funcţioneze Programul Şcoală, după şcoală sau Masă caldă pentru Copii”, a precizat la Radio Fresh FM, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”, senatorul Rodica Boancă, specificând că, de asemenea, nu există niciun proiect prin care să fie încurajată natalitatea în oraş sau ca tinerii să rămână în localitate. „Mă preocupă faptul că acest oraş se depopulează pe zi ce trece, că nu are investitori atraşi. Cei care s-au aflat la conducere s-au tot plimbat prin ţări străine, dar răspunsul este acasă, niciodată peste mări şi ţări. Aici trebuie să existe cooperare, consultanţă gratuită, afaceri locale, căci suntem un judeţ agricol iar Slobozia este un centru care ar putea să coopteze foarte mulţi oameni şi să se creeze aici o reţea de industrie alimentară. Eu văd lucrurile în ansamblu şi perspectivă. Bineînţeles că îmi doresc ca impozitele pentru slobozeni să scadă şi să fie în conformitate cu serviciile pe care le primesc. Ştiu că urmează vremuri extrem de grele, sunt foarte, foarte conştientă că nu mă duc la mai bine. Dar, trebuie să se înţeleagă un lucru. Eu am o datorie faţă de mine însămi, faţă de elevii mei, faţă de părinţii mei, faţă de toţi oamenii simpli din acest oraş şi de bună credinţă. Din punct de vedere personal şi profesional, mulţumesc lui Dumnezeu, am tot ce îmi doresc. Am o profesie pe care o iubesc şi investiţiile în şcoli şi dezvoltarea acestei laturi, ar fi pentru mine primordiale. Repet, am o datorie, pe care mi-am autoimpus-o, cumva, de a face lucrurile să funcţioneze…Iar dacă e să mă refer la prejudecăţi, eu cred că au văzut concetăţenii noştri că nu trebuie să fii bărbat, ca să ai arme pentru a lupta. Chiar cred că este nevoie de o femeie gospodar care să înţeleagă cum funcţionează şi-un buget, nişte priorităţi. Căci se ştie că, într-o casă, femeia stabileşte priorităţile. Bărbatul vrea să-şi cumpere motosapă, rotopercutor, dar femeia îi spune că trebuie plătite facturile întâi. Sunt nişte lucruri pe care femeile le pot face la fel de bine sau chiar şi mai bine decât bărbaţii. Şi, referitor la faptul că poate femeile sunt mai uşor de intimidat… I se pare cuiva că eu sunt uşor de intimidat? Cine mă cunoaşte, ştie că nu mă las intimidată, tocmai pentru că am o credinţă trainică. Ştiu foarte bine ce vreau să fac şi de unde plec. Nu merg la şustă, pe şmecherii, să fac afaceri cu statul, cu instituţii ale statului. Nu merg să donez din fonduri către ONG-uri şi asociaţii. Eu vreau să ajung să conduc Primăria şi să administrez oraşul, pentru că iubesc acest loc. M-am născut aici, am primit o educaţie extraordinară din partea unor profesori fabuloşi. Am copilărit pe aceste străzi şi eram în siguranţă. Vreau să readuc acea siguranţă pe care o aveam noi, cândva, când mergeam pe stradă, ziua sau noaptea, fără să conteze. Vreau să avem un oraş luminat, curat, în care să nu-ţi fie frică să stai la zece seara pe stradă, să te plimbi. Vreau un oraş liniştit, în care să funcţioneze instituţiile statului şi să răspundă nevoilor cetăţeanului. Genul meu de primar este acela care stă pe stradă. Primarul de municipiu are un aparat administrativ atât de vast – administrator public, consilieri, consultanţi, viceprimari. De aceea, primarul nu trebuie decât să stea pe stradă, efectiv trebuie să ia la pas oraşul în fiecare zi. Iar dacă apare până la urmă inepţia aia cu oraşul de 15 minute, Slobozia nu se încadrează, pentru că dacă mergi un pic mai repede, ajungi până la Slobozia Nouă în acest timp. Cred cu tărie că acest oraş poate fi administrat eficient, înfrumuseţat şi făcut să funcţioneze”, a subliniat Rodica Boancă.
„Nu voi invoca această retorică schizoidă, din punctul meu de vedere, cu greaua moştenire”
Politicianul este pregătit în caz că slobozenii îi vor acorda încrederea şi va ajunge în fotoliul de primar. Ştie că o va întâmpina un dezastru, dar îşi asumă lucrurile. Nu va avea acea placă, mereu invocată de cei care ajung la conducere şi din neputinţa de a rezolva problemele, dau vina pe greaua moştenire. „Nu voi invoca această retorică schizoidă, din punctul meu de vedere, cu greaua moştenire. Dacă doreşti să ajungi acolo, ca să faci treabă, îşi asumi totul. Dar, repet: stând pe stradă în permanenţă, printre oameni, vorbind, lucrând împreună cu ei. Eu n-am văzut colaborare în nici un an, de când avem primari PSD, PNL, Pro România. Eu n-am văzut colaborare pe stradă, cu omul de rând. Ştiu eu, să mergi la o scară de bloc, să constaţi că nu are rampă pentru persoanele cu dizabilităţi, de exemplu. Sau să constaţi că nişte cetăţeni înfrumuseţează zona din faţa blocului, că trebuie reparate nişte scări, că o stradă necesită asfaltare, că o grădiniţă nu are cine ştie ce materiale. Numai vorbind cu oamenii poţi afla aceste lucruri şi trebuie să poţi suporta şi eventualele reproşuri. Doar aşa poţi face ca lucrurile să funcţioneze, pentru că vei avea surpriza să vezi că oamenii sunt săritori, să participe, să fie o comunitate. Noi nu suntem o comunitate, ci haotici, împrăştiaţi, individualişti, pentru că nu există cineva care să ne lege. Asta vreau să fiu eu de fapt pentru cetăţeni, un liant, un prieten. Îmi doresc ca acest oraş să fie verde. Slobozia se încadrează în zona oraşelor cu cea mai mare suprafaţă verde, dar avem nişte parcuri deplorabile, nişte locuri de joacă de ţi-e frică să-ţi duci copilul acolo, că se răneşte. Este mizerie de jur, împrejur. Fiind foarte mulţi câini vagabonzi, nisipul din parcuri este extrem de murdar. Sunt de rezolvat nişte lucruri de bun simţ, trebuie prima dată să începi să faci curat. Nu ştiu cum sunt alţii, dar eu, acasă, până nu e lună, nu pot să mă apuc de nimic. Adică, întâi răstorn casa, fac curat şi apoi mă apuc de restul. Aşa şi aici. Dacă eu sunt în stare în casa mea să fac curat, să ţin evidenţa, să fiu organizată, cu siguranţă mă voi descurca şi la nivel macro. Am demonstrat asta şi în Parlament, că nu m-am dat bătută, nu m-am intimidat. Nu m-am speriat de cineva, fiindcă scopul meu este foarte clar, de a face curăţenie în acest oraş, la propriu şi la figurat. Şi cred că slobozenii sunt pregătiţi să aibă un primar femeie. Nu au fost în 2020, dar acum cred că sunt. Şi spun acest lucru, din contactul pe care îl am cu oamenii, în fiecare zi. Eu merg pe stradă, fac piaţa, cumpăr din magazinele noastre şi vorbesc cu oamenii. Eu cred că totul nu a fost întâmplător cu faptul că am ajuns senator. Am învăţat acolo nişte lucruri, pe care dacă le-aş fi luat frontal atunci, în Primărie, în 2020, poate nu aş fi fost atât de pregătită pentru ele. Dar acum, venind de acolo, sunt atât de antrenată, de zici că am fost în cantonament patru ani. M-am încălzit ca să fac treabă, pentru că eu merg pe principiul: Decât codaş la oraş, mai bine fruntaş în satul tău. Eu cred că omul sfinţeşte locul. Dacă oamenii de bună credinţă s-ar angrena şi s-ar apuca să facă treabă, corect, transparent, situaţia s-ar îmbunătăţi. Primul lucru pe care l-aş face ar fi transparenţa, inclusiv activitatea din biroul primarului, să vezi cine intră, cine iese. De ce, nu? Unde-i transparenţa, că, de fapt, nu există. Al doilea lucru, după ce timp de 8 ore s-ar transmite live activitatea pe site-ul Primăriei, pe două monitoare (cred că există deja) să fie transmise live şedinţele de Consiliu Local, public. Ca oamenii să ştie cine şi cum votează, cine se opune, ce argumente au fost aduse. Transparenţa va face pe fiecare să înţeleagă rolul lui şi dacă vor acţiona în alt scop, vor trebui să dea socoteală cetăţenilor. Apoi, cetăţenii vor avea uşa deschisă la Primărie oricând la audienţe care astăzi nu se mai ţin deloc în Primăria Slobozia. Parcă zici că suntem în războaiele din Evul Mediu, Primăria a fost câştigată, între ghilimele, de actualul primar, care s-a coţopenit acolo şi e a lui, pe persoană fizică, abia intri, nu te primeşte. Aşa se întâmplă când oamenii mici ajung în funcţii mari. Asupra mea nu şi-a pus amprenta această funcţie de senator. Îmi place să fiu un om simplu, să-mi învăţ copii să fie oameni simpli şi cu bun simţ. Nu aş fi niciodată în stare să fac dintr-o instituţie a statului o grădină personală. Nu am ranchiune personale şi, contrar aparenţelor, nu sunt o persoană conflictuală, dacă cineva are argumente raţionale. Da, ţipi puţin, ca să te faci auzit, dacă vorba bună nu ajută. Dar nu acesta este principiul pe care vreau să mă ghidez la Primărie. Sunt o persoană a dialogului. Am rezolvat toate problemele doar cu vorba bună. Nu sunt un zbir. Dar sunt un om foarte corect, care ştie să spună «nu». Cred că a fost un rău necesar această funcţie de parlamentar, m-a călit şi ies mai bogată, nu financiar, ci cu experienţă. Am învăţat foarte multe, ştiu să interpretez o lege, un buget, să citesc ceea ce trebuie dintr-o lege şi să sesizez problemele. Iar acum voi fi şi licenţiat în administraţie publică. Cred că slobozenii merită să aibă un primar pregătit şi din punct de vedere profesional, că până acum au avut ingineri, veterinari, colonei, afacerişti…Lucrurile bune se pot face atât de simplu, dar în schimb se fac tot felul de cretinătăţi, afaceri cu cavouri şi alte nenorociri, doar pentru că atât îi duce capul. Asta este concluzia mea”, a mai adăugat Rodica Boancă, senator AUR Ialomiţa.
Cristina ANDREI
