Agricultorii români au nevoie de o strategie clară, la nivel naţional
Cererile din România pe agricultură sunt preluate de fermieri din afara ţării, din Statele Unite şi aşa mai departe. Asigurarea culturilor din ţară se realizează cu sprijinul fermierilor din Franţa. Dar, oare, agricultorii români nu se pot mobiliza să facă, ei înşişi, acest lucru? Lipsa de educaţie sau care să fie problema? Fermierii din România vor vorbească toţi „cu litere mari”, în condiţle în care le lipseşte expertiza. Este foarte uşor să te plângi că nu ai un lucru sau altul, însă câţi fac eforturi să colaboreze cu toate părţile şi să creeze un nucleu prin care s-ar putea dezvolta? Acestea sunt doar câteva puncte de discuţie legate de agricultura României, abordate de către preşedintele LAPAR (Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România), Nicu Vasile.
În cadrul unei ediţii a emisiunii „Subiectul Zilei”, difuzată la postul de radio Fresh FM, acesta a menţionat că lucrătorii români nu profită cât ar trebui de condiţiile facile pe care la are ţara în domeniul agriculturii şi chiar distrug ceea ce există deja, în loc să extindă. „Industrie nu avem. Deci e clar că dispunem doar de agricultură, de materia primă care provine din bogăţiile naturii. În clipa de faţă, noi, mediul privat, nu putem oferi decât 42% din cheltuielile României lunare. Restul de 58% provin din împrumuturi externe. Cât ne mai împrumutăm, ce mai dăm în schimb? Ajungem la fel ca jucătorii de cărţi, când iau din casă să vândă nu ştiu ce. Toate lucrurile au o limită. Şi, atunci, ştiu că pot să marjez pe agricultură, având un pământ fertil şi posibilităţi. Noi producem doar 13 până în 15 miliarde de euro anual. Asta, în condiţiile în care putem să producem undeva la 60-70 de miliarde de euro. E o diferenţă imensă. Mă uitam, că au fost distruse toate serele din jurul oraşelor mari. De ce? Acolo aveam agentul termic. Iar acum îl creez în mijlocul câmpului şi trebuie să îl duc pe fermier acolo, pentru a putea lucra. Păi, stai, domnule, dacă dumneata nu ai ape termale, de unde vii cu agentul termic? Serele trebuie să se afle lângă oraş, unde găseşti forţă de muncă. La management se studiază lucrul acesta. Când î?i faci un business, te uiţi să fii în jurul marilor oraşe. Dar legumele cum le transporţi? Noi importăm legume într-o veselie. Trebuie să existe o strategie”, a declarat preşedintele LAPAR, punctând, în continuare, faptul că agricultorii din România nu au încredere şi nu dau mari şanse tinerilor care ar putea practica această meserie. „De ce trebuie să îmi numesc copilul, care e la început de drum, micul fermier şi să nu îl integrez? De ce, dacă el are capacitate? Iar generaţiile tinere sunt mult mai capabile decât noi. Tinerii primesc informaţii de mici, au alte legături. Fiecare nouă generaţie e mult mai inteligentă decât noi, datorită informaţiilor pe care le are la îndemână. Avem fermieri trecuţi de 65 de ani. Să ia un grup de 5-6 proaspeţi absolvenţi de facultate şi să îl ducă să stea lângă acel specialist cu experienţă. Pentru că va veni o vreme în care specialistul o să trebuiască să se retragă. Atunci, eu, ca stat, ce îi ofer tânărului? Îi facilitez activitatea cu dobândă minimă sau, din contră, subvenţionată din buget, să cumpere ferma de la acel domn. Astfel, se păstrează fermele mari. Noi nu discutăm în România de dreptul la primul născut. Eu tot am stat şi m-am gândit de ce în ţara noastră nu avem nici o firmă mare. Noi, românii, tot timpul, dacă avem doi sau mai mulţi copii, ne gândim cum să împărşim averea la toţi. Mereu alergăm să comasăm, până vin alţii să fragmenteze. Suntem într-un fel de…cred că legenda meşterului Manole nu e întâmplător scrisă în România, la fel şi imnul «Deşteaptă-te, române!» sau cântece de acest fel”, a încheiat Nicu Vasile, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.
Petruţa RIDICHE
