Acțiune de vaccinare antirabică la câinii și pisicile existente în gospodăriile populației

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Ialomița (DSVSA) anunță crescătorii și deținătorii de carnasiere domestice că, în această perioadă, desfășoară acțiunea de vaccinare antirabică la câinii și pisicile existente în gospodăriile populației. Vaccinarea se va face, bineînțeles, cu ajutorul medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți, organizați în condițiile legii.
Acțiunea se desfășoară în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1156/2013, precum și ale Ordinului A.N.S.V.S.A. nr. 35/2016, cu modificările ulterioare, procedându-se la imunizarea în covor la întregul efectiv, cu vaccin inactivat, administrat parenteral.
Rabia este o boală infecţioasă gravă transmisă de la animale vertebrate la om, provocată de un virus din familia Rhabdoviridae (virus neurotrop ce se fixează în celulele cerebrale provocând o meningoencefalita ireversibilă ce conduce la deces în 5-20 de zile).
Boala poate fi răspândită de către animale prin intermediul salivei sau contactului cu ţesutul cerebral. Oamenii pot dobândi boala în urma muşcăturilor de animale sălbatice cât şi domestice. Muşcăturile care afectează faţa, capul, gâtul sau mâinile sunt considerate cu risc crescut. Cauza o reprezintă infecţia cu un virus, care apare, de cele mai multe ori, ca urmare a contactului cu saliva animalelor infectate.
Cauze şi factori de risc de turbare
Expunerile de risc înalt constau în contacte cu saliva sau țesut cerebral infectat prin: mușcãtura unui animal cu rabie; contact cu piele lacerată; contact cu membrane mucoase; expunere la secreții aerosolizate de la animale cu rabie.
Cum se manifestă rabia
Primele simptome pot apărea într-un interval cuprins între câteva zile şi aproape un an, însă în majoritatea cazurilor simptomele se dezvoltă în 4-6 săptămâni de la momentul infecţiei. Apariţia simptomatologiei marchează un stadiu evolutiv al bolii care de cele mai multe ori este fatal. Virusul atacă şi lezează sistemul nervos central care include atât encefalul (creierul) cât şi măduva spinării. Pentru a preveni rabia, persoanele infectate trebuie tratate înainte de apariţia vreunui simptom. Tratamentul afecţiunii este indicat şi în cazul în care simptomatologia nu debutează la scurt timp de la expunerea la virusul ce produce boala.
Simptome la animale
Animalele infectate pot manifesta simptome vizibile sau tulburări de comportament. Animalul care a mușcat o persoană și care s-a comportat sau se comportă ciudat poate fi infectat cu virusul rabic. Este importantă urmărirea, pe cât posibil, a animalului respectiv pentru a putea oferi un tratament corespunzător și la momentul oportun oricărei persoane care a intrat în contact cu el. Este foarte posibil ca un animal să aibă rabie dacă nu prezintă frică, este neliniștit, excitabilitate crescută. Agresivitatea, schimbarea bruscă de comportament, salivarea în exces, sau, dimpotrivă, o atitudine timidă la un animal care este prietenos, sunt manifestări care trebuie luate în calcul.
Paralizia poate constitui, uneori, unicul semn.
Simptome la oameni
Perioada de incubaţie a virusului rabic este de 4-6 săptămâni. De obicei nu este prezent nici un simptom al bolii. Primele simptome care apar includ durerea şi amorţeală la locul muşcăturii, urmate apoi de simptomatologie vagă, care poate apărea în multe alte afecţiuni şi care includ: febră, tusea sau senzaţia de gât uscat, durere, arsură, mâncărime, furnicături sau amorţeală la locul muşcăturii sau al expunerii iniţiale, durere abdominală, anxietate sau nelinişte care se accentuează şi poate evolua spre agitaţie extremă. Simptomatologia ulterioară este mai specifică şi poate include: perioade alternante de comportament normal şi comportament bizar sau neobişnuit (anxietate, halucinaţii, delir), frică de apă (hidrofobie) sau frică de aer (aerofobie), spasme musculare la nivelul muşchilor feţei , gâtului sau diafragmului, urmate de convulsii.
Vaccinarea la oameni
În cazul expunerii la virusul rabic este necesară administrarea unor vaccinuri. Acestea constituie terapia post expunere. Vaccinarea ajută sistemul imun să combată boala în stadiile timpurii. Când se administrează vaccinurile înaintea apariţiei simptomelor severe, ele previn de obicei dezvoltarea infecţiei şi cresc şansele de recuperare. Dacă apar simptomele bolii vaccinurile nu mai sunt eficiente şi persoana infectată decedează.
Imunizarea carnasierelor domestice este obligatorie și intră în responsabilitatea medicului veterinar de liberă practică împuternicit concesionar și a proprietarului de carnasiere, sub controlul și monitorizarea directă a D.S.V.S.A. județeană.
Obligațiile proprietarilor de animale
În conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului României nr. 42/2004 (*actualizată*) Cap. I, art. 2 și Cap. V, art. 16, lit. g și h, proprietarii de animale au următoarele obligații: aplicarea şi respectarea întocmai a prevederilor legislaţiei sanitare-veterinare, în vederea asigurării şi garantării sănătăţii animalelor, a sănătăţii publice, protecţiei animalelor, protecţiei mediului şi a siguranţei alimentelor; să sprijine autorităţile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în efectuarea acţiunilor sanitare-veterinare de interes public.
În cazul apariției unui focar de rabie la efectivele în care vaccinarea este obligatorie, proprietarii de carnasiere, dacă aceștia nu au permis medicului veterinar de liberă practică să efectueze vaccinarea obligatorie a acestora, vor fi sancționați conform legislației în vigoare. Toate suspiciunile de boală vor fi anunțate imediat la D.S.V.S.A. Ialomița. Costul produsului biologic și cel al manoperei de efectuare a acțiunii pentru câini sunt suportate de la bugetul de stat. Pentru pisici, costul produsului biologic este suportat de către stat, iar manopera este suportată de către proprietar.
Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Ialomița informează crescătorii și deținătorii de porcine cu privire la importanța și obligativitatea anunțării medicului veterinar de liberă practică în cazul tăierii tradiționale de suine în perioada sărbătorilor de iarnă în vederea actualizării Bazei Naționale de Date. În cazul apariției unui focar de Pestă Porcină Africană, proprietarii de suine nu vor primi despăgubiri conform H.G. 1214/2009 pentru porcinele ucise, dacă numărul din Baza Națională de Date nu coincide cu cel al animalelor deținute în exploatație.

Petruța RIDICHE