„Această lege se doreşte a fi o gură de oxigen pentru şcolile profesionale”

Reprezentanţii Alianţei pentru Unirea Românilor au propus, nu demult, un proiect legislativ ce vizează modificarea Legii Educaţiei Naţionale, în sensul încurajării absolvenţilor de gimnaziu de a se îndrepta către şcolile profesionale, ca răspuns la criza forţei de muncă. Asta, după cum a declarat senatorul AUR, Sorin Lavric. „Abia 14-15% dintre elevii care au încheiat gimnaziul, merg către şcolile profesionale. Atunci, noi trebuie să-i motivăm pe aceşti copii să se îndrepte către şcolile profesionale, pentru că, altminteri, criza de forţă de muncă a acestor meserii este nu acută în România, ci una chiar cronică. Şi, atunci, noi propunem un proiect legislativ care să modifice câteva articole din Legea educaţiei Naţionale. Dacă nu se duc acolo şi optează pentru liceele teoretice, nu vor face faţă selecţiei valorice, vor claca, vor apărea depresiile, vor ajunge şomeri, fie vor cocheta cu plecarea în străinătate. Sau, mai grav, vor intra sub spectrul unei vieţi pline de infracţiuni”, a semnalat senatorul AUR.
Colega sa de partid, de la Ialomiţa, Rodica Boancă este perfect de acord cu ceea ce a semnalat, mai cu seamă că şi ea se numără printre iniţiatorii legii. Sunt foarte multe de comentat, referitor la acest deosebit de important aspect. „Am ţinut foarte mult la această lege, pe care am lucrat-o împreună cu George Simion, Claudiu Tîrziu, Sorin Lavric şi Dumitrina Mitrea. Am constatat, eu, venind de la catedră, că avem următoarea situaţie. Foarte mulţi copii se duc către liceele teoretice, iar o altă parte către liceele tehnologice. Pe lângă liceele tehnologice există şi clase de şcoală profesională. Acest amalgam între liceu şi clasele profesionale creează o oarecare învălmăşeală în momentul în care elevul îşi alege ce urmează să facă după clasa a opta. De la liceele tehnologice, elevii ar trebui să iasă cu un Bacalaureat. Lăsând la o parte faptul că nu avem un Bacalaureat diferenţiat – şi aştept iar să văd următoarea variantă de legi propuse de doamna ministru Ligia Deca, în ce priveşte acest Bacalaureat diferenţiat – elevii de la liceele tehnologice trebuie să aibă diplomă de Bacalaureat pentru a intra pe piaţa muncii cu studii medii liceale. Pentru că, pe foaia lor matricolă scrie liceu tehnologic. Diferenţa între liceul tehnologic şi şcoala profesională este următoarea: şcoala profesională te scoate cu o meserie şi un certificat de competenţe, în urma unui examen practic dat la sfârşitul clasei a XI-a. Şi, absolventul pătrunde pe piaţa muncii. Ce reglementăm, dincolo de faptul că statul devine obligat să susţină copiii care merg spre şcolile profesionale, prin burse, cazare, mâncare – căci majoritatea lor provin din mediul rural – noi am spus foarte clar că finanţarea trebuie să vină de la Ministerul Educaţiei. Am reglementat faptul că la finalul clasei a XI-a primesc un certificat de competenţă recunoscut naţional prin Ministerul Educaţiei şi că la sfârşitul clasei a opta, în a doua etapă de repartizare vor intra copiii care obţin sub 5 şi trebuie repartizaţi către şcolile profesionale. Este foarte clar că un copil care nu a reuşit să ia decât 2 sau 3, la evaluarea naţională, nu va putea face faţă cerinţelor unui liceu. De aceea, trebuie îndreptat către o meserie”, a precizat la Radio Fresh FM, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”, Rodica Boancă, senator AUR Ialomiţa, specificând că s-a mai reglementat, de asemenea, intrarea acestor absolvenţi pe piaţa muncii. În speţă, Ministerul Educaţiei, alături de Ministerul Muncii, prin AJOFM şi AJPIS (Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Intervenţie Socială) au obligaţia de a îndruma aceşti elevi către acele meserii care se caută pe piaţa muncii. Angajatorii primesc nişte subvenţii pentru că angajează absolvenţi, iar aceştia obţin un loc de muncă. „Deci este un echilibru zic eu, foarte normal. Această lege se doreşte a fi o gură de oxigen pentru şcolile profesionale. Eu ştiu din surse guvernamentale că acest Guvern doreşte să dispară clasele profesionale şi să fie doar clase de învăţământ dual. Însă, nu poţi să suplineşti necesarul de forţă de muncă doar prin clase de dual. Altfel, vom avea tot felul de muncitori aduşi din Nepal, Thailanda, India, cum sunt deja, căci noi nu scoatem forţă de muncă, ci analfabeţi funcţional. Acel copil dacă iese fără Bacalaureat din liceul tehnologic – unde nu urmează neapărat o meserie care se caută pe piaţa muncii – n-a făcut nimic. Este lăsat în aer. Atunci este corect şi normal să stratificăm, în aşa fel încât toată lumea să aibă şanse. Bineînţeles că un tânăr absolvent de profesională poate opta să-şi continue studiile la liceu sau la seral şi apoi să dea Bacalaureatul. Dar se vor duce către Bacalaureat doar cei care se sor simţi în stare, ce au dobândit nişte cunoştinţe, competenţe şi vor să persevereze, să devină mai buni. Oricând pot da examenul de Bacalaureat. Este strict alegerea lor. Dar, noi, ca stat, trebuie să le oferim foarte clar condiţiile pe care le pot accesa. Statul trebuie să-i direcţioneze, după ce termină şcoala, căci ei sunt tineri, nu ştiu unde să se îndrepte. Este foarte simplu. Dacă lucrurile astea ar fi stratificate şi aşezate pe un făgaş normal, societatea asta şi-ar reveni în 3-4 ani şi nu ar mai fi nevoie să aducă dinafară forţă de muncă. Altfel, îi trimitem peste hotare salahori, unde trebuie să înveţe să se profesionalizeze – pe bani, bineînţeles – şi n-am făcut nimic. Noi rămânem fără forţă de muncă, taxe şi impozite se plătesc mai puţin şi aducem străini”, a punctat senatorul Boancă.

„Este un boicot, o înţelegere între ei toţi, inclusiv cu USR, de a nu vota absolut nicio lege AUR”

Printre altele, în proiectul de lege, mai sus menţionat, AUR propune un sprijin de 250 lei pentru fiecare elev care urmează cei trei ani de studiu la şcoala profesională. Banii, urmând să fie alocaţi de la Ministerul Educaţiei. Pregătirea elevilor va trebui să fie în concordanţă cu registrul calificărilor, iar şcolarizarea să se facă în funcţie de cerinţele pieţei de muncă. Şi, la încheierea şcolii profesionale, elevii să primească un certificat de absolvire, iar Ministerul Educaţiei şi Ministerul Muncii să-l ajute să se angajeze. „Mi se pare de bun simţ ca elevii să fie susţinuţi de stat. Bineînţeles dacă nu merg la ore, dacă nu se ţin de treabă, nu au note de trecere, au probleme comportamentale, toate drepturile se anulează, să fie foarte clar. Plus, dacă abandonează – şi voi face un amendament, în acest sens – pot fi puşi să plătească toate facilităţile de care au beneficiat. Se va încheia un contract, la începutul fiecărui ciclu de şcolarizare….Institutul de Statistică, prin registrul nomenclatorului pe profesii, stabileşte o dată pe an sau la doi, trei ani, necesarul de forţă de muncă, decalajele, deficitul. Există astfel de informaţii. Cum spuneam, cu greu mai găseşti azi un electrician bun, un tâmplar bun, un mecanic auto bun. Pentru că şi învăţământul dual, tot de aceea a apărut. Dar pe acesta şi-l permit doar marile companii cu bani, care au capacitatea financiară de a ţine o clasă, să-i instruiască pe elevi, să-i plătească şi aşa mai departe. În învăţământul dual, elevii primesc bani, burse şi chiar un salariu pentru perioada de practică… Una peste alta, din păcate, cred că acest proiect, iniţiat de noi, nu va avea şansa să se materializeze. Este un boicot, o înţelegere între ei toţi, inclusiv cu USR, de a nu vota absolut nicio lege AUR. Iar, românii nu-i prea trag la răspundere pe cei aleşi de ei, ca să le reprezinte interesele. Asta în vreme ce, noi votăm toate legile bune pentru români, indiferent de cine le iniţiază. Pentru că, am zis să nu fim ca ei, să nu dăm acelaşi exemplu de obrăznicie. Până la urmă, ei de ce sunt acolo, plătiţi de statul român? Ca să facă orgolii personale şi chestiuni de genul acesta, sau să legifereze în favoarea românilor? Şi eu am multe disensiuni cu penelişti, cu pesedişti, dar dacă este o lege bună, ce vine să reglementeze ceva pentru români, cum să n-o votez? Nu-i suport că sunt vulpi, securişti şi mincinoşi, dar asta nu înseamnă că dacă vin cu o idee bună, nu votez. Mi se par de o micime şi o lipsă de caracter care depăşesc limita bunului simţ”, a mai adăugat Rodica Boancă, senator AUR Ialomiţa.

Marius BĂDRĂGAN

CATEGORII
Împărtășească Acest

COMENTARII

Wordpress (0)
Disqus (0 )