45% din naşterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani, din Uniunea Europeană, provin din România
Mai mult de opt din 10 mame şi gravide, cu vârsta sub 18 ani, nu mai merg la şcoală, iar patru din 10 gravide şi mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepţia medicinii de familie, pe durata sarcinii. Cel puţin aşa arată o analiză, a situaţiei mamelor şi gravidelor sub 18 ani din România, realizată de Organizaţia Salvaţi Copiii. Totodată, două din 10 mame minore au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut. În anul 2021, potrivit datelor semi-definitive ale Institutului Naţional de Statistică, 687 de naşteri au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani. Astfel, 45% din naşterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani, din Uniunea Europeană, provin din România, ţară aflată pe primul loc la acest capitol.
Datele Analizei situaţiei mamelor şi gravidelor sub 18 ani din România şi Analizei privind situaţia gravidelor din comunităţi defavorizate au fost făcute publice în 7 noiembrie 2022, în cadrul dezbaterii organizate de Salvaţi Copiii România şi Senatul României, la care au participat reprezentanţi ai următoarelor instituţii: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Sănătăţii Republicii Moldova, Senatul României, Camera Deputaţilor, Administraţia Prezidenţială, Cancelaria Prim – Ministrului şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA).
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale şi sociale pentru adolescentele însărcinate şi mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România şi Republica Moldova”, derulat de Organizaţia Salvaţi Copiii, în parteneriat cu Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului – CIDDC şi Asociaţia Sănătate pentru tineri din Chişinău, cu sprijinul MSD for Mothers şi MSD România.
Conform, analizei, mai sus menţionate, 85% dintre mamele şi gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la şcoală, majoritatea acestora abandonând şcoala înainte de sarcină.
Una din 10 mame sau gravide minore nu a fost niciodată la şcoală; 75% dintre gravidele şi mamele minore au renunţat la şcoală în gimnaziu; 4 din 10 gravide sau mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepţia medicinii de familie, pe durata sarcinii; 80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informaţii despre utilizarea acestora; 75% dintre mamele sau gravidele minore au rude sau cunoştinţe care au născut la o vârstă sub 18 ani; 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut; 2 din 10 mame minore au mai mult de un copil. Vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani, la nivel de întreg eşantion, respectiv 22 de ani dacă tatăl este major. Venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei şi doar 12% peste 2.000 lei.
Accesul gravidelor din comunităţi defavorizate la servicii medicale
Un procent de 25% dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare medicală. 33% dintre gravide afirmă că nu au făcut analizele recomandate de când sunt gravide, lipsa banilor fiind principalul impediment menţionat. Doar 4 din 10 gravide afirmă că toate analizele au fost gratuite. Doar 4 din 10 afirmă că au folosit până acum o metodă contraceptivă. În ceea ce priveşte sursa informaţiilor, familia rămâne un factor important, de asemenea procentul celor care spun că nu au fost informate este în continuare ridicat. Vârsta medie la nivelul eşantionului este de 25 de ani. În cazul abandonului şcolii, 76% dintre femei renunţaseră la şcoală înainte de sarcină, 18 în timpul sarcinii iar 7% după naştere. 2 din 10 persoane identifică veniturile din munci ocazionale ca principala sursă de venit a gospodăriei.
Director Advocacy, Salvaţi Copiii România, George Roman a vorbit despre importanţa unor politici publice integrate, care să se adreseze mamelor din comunităţi vulnerabile. „Accesul la servicii medicale este un imperativ, atât pentru sănătatea mamei, cât şi a copilului. Controlul medical în timpul sarcinii poate preveni grave probleme de sănătate. De asemenea, accesul la educaţie, consiliere şi sprijin pe tot parcursul sarcinii şi după naştere ar trebui să reprezinte o prioritate”, a precizat George Roman.
La rândul lui, profesorul universitar, dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătăţii, a atras atenţia că accesul la educaţie, reprezintă principalul impediment. „Problema este legată de mai multe bariere. Accesul la educaţie şi la educaţia sexuală sunt principalele probleme. Sunt convins că vom putea găsi o soluţie, astfel încât educaţia pentru sănătate să devină o disciplină permanentă, adaptată oricărei vârste. Educaţia poate să genereze un proces care să schimbe lucrurile în bine în ceea ce priveşte problema mamelor minore. Dar nu putem face educaţie dacă aceşti copii nu merg la şcoală. În ceea ce priveşte accesul la servicii medicale şi sociale, putem interveni dacă suntem în parteneriat cu autoritatea locală. Există multe comunităţi unde procentul mamelor tinere este mare şi trebuie să ne concentrăm acolo unde sunt multe mame minore. La Ministerul Sănătăţii, sănătatea mamei şi a copilului este o prioritate. Informaţia legată de contracepţie este importantă, aşa cum am văzut în Analiza Salvaţi Copiii. Cred că putem să lucrăm împreună în perioada următoare şi trebuie să integrăm politicile în acest domeniu pentru a preveni sarcinile în rândul minorelor prin educaţie, educaţie pentru sănătate şi facilitarea accesului la servicii medicale”, a subliniat ministrul Sănătăţii.
Luând în considerare impactul redus al intervenţiilor serviciilor socio-medicale în zonele vulnerabile pentru gravide, mame şi nou-născuţi şi datele statistice îngrijorătoare ale Analizei privind situaţia gravidelor şi mamelor minore din comunităţile defavorizate care reflectă aceeaşi situaţie de cel puţin un deceniu, Organizaţia Salvaţi Copiii consideră necesară constituirea unui grup interinstituţional în vederea garantării protecţiei mamelor şi gravidelor minore şi facilitarea accesului la servicii de sănătate pentru gravidele şi copiii vulnerabili din zonele rurale defavorizate, cu următoarele obiective: colectarea de informaţii şi redactarea unei analize a situaţiei din domeniul sănătăţii mamei şi copilului din comunităţile defavorizate, izolate social şi neintegrate în sistemul centrelor de permanenţă care, potrivit Normelor metodologice aprobate prin Ordinul nr. 697/112/2011, asigură continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă pentru pacienţii din zonele arondate; elaborarea unei strategii şi metodologii de comunicare şi cooperare dintre serviciile publice de asistenţă socială, serviciile medicale, instituţiile educaţionale şi organele de ordine şi cercetare penală astfel încât gravidele şi mamele cu nou-născuţi, în special cele adolescente, să beneficieze de serviciile sociale şi medicale prevăzute de lege, de sprijin în continuarea educaţiei şi pregătirii profesionale şi de protecţie prin identificarea situaţiilor de abuz fizic ori sexual; realizarea de intervenţii, prin comunicarea cu instituţiile responsabile şi monitorizarea acţiunilor acestora, pentru cazurile semnalate de către alte autorităţi, organizaţii neguvernamentale ori persoane fizice ori prin autosesizare, cu privire la situaţii de vulnerabilitate în care se regăsesc gravidele şi mamele cu nou-născuţi, în special gravidele şi mamele adolescente.
Implicarea în domeniul sănătăţii mamelor şi copiilor din România şi Republica Moldova
Organizaţia Salvaţi Copiii este implicată activ în domeniul sănătăţii copiilor din România şi contribuie la asigurarea dreptului la viaţă al copiilor prin intermediul a cinci direcţii de intervenţie: dotarea maternităţilor şi secţiilor de pediatrie şi nou-născuţi cu echipamente medicale performante, dezvoltarea reţelelor specializate de suport pentru mame şi copii la nivelul comunităţilor rurale, cursuri de specializare pentru echipele medicale, educaţie pentru sănătate şi cercetări sau dezbateri cu specialişti.
Până în prezent, Salvaţi Copiii România a lucrat în 64 de comunităţi rurale defavorizate, cu 80.000 de mame, gravide şi copii până în 5 ani. Din 2021, Salvaţi Copiii România a extins modelul de intervenţie integrată şi în Republica Moldova, unde, în colaborare cu Asociaţia „Sănătate pentru Tineri” şi Centrul de informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Chişinău, cu sprijinul MSD for Mothers şi MSD România, 6.300 de gravide şi mame adolescente, din 61 de comunităţi rurale defavorizate, beneficiază de servicii socio-medicale şi educaţionale. Acest demers este esenţial, în condiţiile în care este cunoscut, pe de-o parte, faptul că graviditatea la vârste tinere asociază riscuri legate de sarcină mai mari (tensiune arterială mare, anemie, naştere, prematură, greutate mică la naştere a bebeluşului, depresie post-partum, etc.), iar, pe de altă parte, maternitatea prematură expune aceste tinere mame la riscul de abandon şcolar, de a intra în cercul vicios al sărăciei, cu efect transgeneraţional.
Implementat ca parte a iniţiativei globale MSD for Mothers, programul transfrontalier pentru asigurarea accesului la servicii medicale pentru gravidele şi mamele minore din zone rurale defavorizate se desfăşoară pe o perioadă de 3 ani (2021-2024) în cele două ţări vecine.
Printre obiectivele intervenţiei se numără: îmbunătăţirea stării de sănătate a 1.800 de adolescente (1.500 în România şi 300 în Republica Moldova) în timpul sarcinii şi reducerea cazurilor de mortalitate infantilă; reducerea numărului de sarcini nedorite, prin consiliere şi educaţie pentru 4.500 de adolescente din zone rurale defavorizate (3.500 în România şi 1.000 în Republica Moldova); crearea de parteneriate cu instituţiile relevante la nivel local şi naţional pentru găsirea de soluţii, în vederea asigurării accesului la servicii socio-medicale de calitate pentru gravidele adolescente din zonele rurale defavorizate şi prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor.
Proiectul este implementat în 16 judeţe din România – Argeş, Braşov, Botoşani, Caraş-Severin, Constanţa, Dolj, Hunedoara, Iaşi, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Timiş, Vaslui, Dâmboviţa şi Tulcea, în 46 de comunităţi şi toate comunităţile rurale din 15 unităţi teritoriale din Republica Moldova: Cahul, Cantemir, Căuşeni, Cimişlia, Comrat, Drochia, Glodeni, Hînceşti, Orhei, Sîngerei, Soroca, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti şi Municipiul Chişinău.
De asemenea, Organizaţia Salvaţi Copiii a extins reţeaua de suport medical, de asistenţă socială şi psihologică, cu adăugarea inovativă a Serviciilor Mobile, pentru femei, gravide şi copiii refugiaţi din Ucraina, în Republica Moldova. Războiul din Ucraina a perturbat grav accesul la îngrijirile de sănătate de care au nevoie în mod normal femeile însărcinate şi nou-născuţii lor. Este vorba de riscuri crescute de deces matern şi neonatal, de îmbolnăviri şi complicaţii, ce pot surveni în timpul sarcinii sau la naştere, dar şi de un risc crescut de pierdere a sarcinii. În acest context, Organizaţia Salvaţi Copiii România derulează proiectul „Intervenţie de urgenţă în sprijinul femeilor însărcinate refugiate şi copiilor din Ucraina”, implementat printr-un nou grant MSD for Mothers, ce vizează circa 70.000 de femei însărcinate, mame şi copii ucraineni ce au găsit refugiu sau doar tranzitează România şi Republica Moldova, precum şi tinerii vulnerabili din mediul rural din cele două ţări.
CONTEXT
În ciuda unor progrese evidente, România continuă să se menţină pe primele locuri în UE27, în ceea ce priveşte rata mortalităţii la copii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2021 potrivit datelor INS (5,6/1.000 născuţi vii) fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani. Dintre cele 178.496 de naşteri înregistrate în România în 2021, potrivit datelor semi-definitive INS, 687 provin de la fete sub 15 ani şi 15.672 de la adolescente cu vârsta între 15-19 ani. Statistica arată că unu din zece nou-născuţi din România provine din mame adolescente. De altfel, ţara noastră contribuie cu mai mult de un sfert dintre mamele sub 18 ani (30%) din toată Uniunea Europeană şi cu 45% dintre mamele cu vârsta sub 15 ani.
În ceea ce priveşte mortalitatea maternă, aceasta creşte în anul 2021, comparativ cu anul 2020, de la 32 decese materne la 51 decese. În anul 2021 decesele materne, pe cele trei grupe mari de cauze, au evoluat după cum urmează: decese prin avort – 2 cazuri în judeţul Ilfov (0.42‰), decese prin risc obstetrical direct – 14 decese (0,08‰). S-a înregistrat câte un deces matern în judeţele Argeş, Bacău, Botoşani, Buzău, Constanţa, Giurgiu, Iaşi, Neamţ, Bucureşti, 2 decese în judeţul Sibiu şi 3 decese în Suceava, decese prin risc obstetrical indirect – 35 cazuri (0,19‰), cu 16 cazuri mai mult decât în anul 2020.
Potrivit datelor Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor Medicilor de Familie, 53% din localităţile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienţi medici de familie. Multe fete şi femei din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţă şi monitorizarea adecvată a sarcinii şi aşteaptă până când situaţia lor se precipită sau se înrăutăţeşte.
În ceea ce priveşte Republica Moldova, 1 din 16 nou-născuţi în 2021 a fost din mamă adolescentă. 85% dintre adolescentele care au devenit mame în 2021 sunt din mediul rural (Biroul Naţional de Statistică).
INVESTIȚIE ÎN VIAȚĂ cu 20% din impozitul pe profit
Din anul 2010, Organizaţia Salvaţi Copiii a dotat 105 unităţi medicale (secţii de neonatologie, terapie intensivă neonatală, secţii de pediatrie şi Obstetrică – Ginecologie) din toate judeţele ţării, cu peste 1.020 de echipamente vitale, investind peste 8.500.000 de euro şi a lucrat în 64 de comunităţi rurale defavorizate, cu 80.000 de mame, gravide şi copii până în 5 ani.
Companiile pot investi în sănătatea copiilor şi gravidelor prin încheierea unui contract de sponsorizare, iar persoanele fizice au posibilitatea de a dona online pe sau prin SMS la 8844, 2 euro lunar, text SALVEZ.
Diana ARON